FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Pas în doi
Text postat de Florentin Sorescu
Mi-am luat un cățel imaginar
ca să am cu cine sta
în casă.

Cățelul meu nu era foarte pretențios
singurul lucru pe care și-l dorea cu adevărat
era să ies în fiecare seară cu el
la plimbare.

De fiecare dată urmam același traseu
în mod special îi plăcea
să ne oprim la o anumită bancă
mereu aceeași. Nu știu ce
găsise el acolo. Stam doar cât să
fumez o țigară.

Până într-o zi când niște oameni răi
mi l-au otrăvit. De supărare
o vreme n-am mai vrut să ies
afară.

Dar apoi m-am gândit că el
ar fi fost foarte trist
să știe că banca aceea a noastră
va rămâne goală

Și de-atunci am început din nou să ies
la aceeași orâ și
urmând același traseu
ca și cum aș ține în lesă
un cățel imaginar.
Bineînțeles mă așez pe banca noastră
și fumez o țigară
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23815
Comentarii: 120249
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE