FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Un articol al unui adevarat patriot
Text postat de sters sters
CAM CÂT COSTA, PE LA ANUL 1.200, O PALMĂ, ÎNCASATĂ DE UN
DACO-VALAH...

sau : românii/DACO-VALAHII NU au gena lașității înscrisă în “ADN”-ul lor!!!
Cei mai cutezători războinici ai Terrei – Traco-Dacii-Valahii…!!!

Nu există român de azi (sfertodoct…se înțelege, în condițiile în care U.E. “dispune” ca Istoria Românilor să înceapă de la…1989!!!), care să nu exclame, din fundul bojocilor săi și cu un dispreț suveran: “Așa am fost noi, românii ăștia, totdeauna! Lași, nemernici, găinari, căcăcioși!”
…Și, ca urmare a acestei stări de dezertare moral-spirituală, lăsăm U.E. să ne calce-n picioare, lăsăm S.U.A., Anglia, Franța, Germania, Austria, Cehia, Ungaria etc. să ne jefuiască și să ne asasineze (moral-spiritual, economic …și nu numai !) - …să ne scuipe-ntre ochi…și noi nu reacționăm decât cu umilul, sinucigașul, “otomanicul” : “Săru' mâna, coane, săru' mâna…și Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dea sănătate, că ne-ați ușurat, grabnic și frățește, de toate cele grele și strămoșești (n. mea : deci, vetuste, “hors mode”!) COMORI FĂRĂ PREȚ…mai luați, mai luați, ca de la domniile voastre, de-acasă! – nu vă rușinați…luați, luați…bogdaproste…!”
…Ei, tinerilor și mai puțin tinerilor, nu-i deloc așa! Mai lunile trecute, citam din dl BOGDAN MATECIUC, care evoca motivul războaielor dinastiei IMPERIAL-românești a Asăneștilor, cu “invincibilii bizantini”: O PALMĂ! – ȘI SOCOTEAM CAM CÂT COSTA, LA ROMÂNI, PE ACELE VREMI (VEACURILE XII-XIII), “O PALMԅ:
“În jurul anului 1000, alături de bulgarii slavofoni, izvoarele bizantine, cele narative de la cancelaria imperială și de la cancelaria patriarhală îi menționează, la sud de Dunăre, pe aromâni, populatie romanică, din regiune. În anul 1185, în Bizanț domnește tânărul împărat Isaac II Anghelos. Dorind să-și pregătească, cu mare fast, nunta cu fiica regelui maghiar Bela al II-lea, el pune o dare nouă, asupra supușilor săi. Darea îi afectează, în primul rând, pe cei ce au turme de oi și vite. Este tocmai cazul valahilor, a căror îndeletnicire principală este păstoritul. Aceste dări și felul abuziv în care sunt strânse produc o mare nemultumire, printre valahii care locuiesc în muntele Hemus. Aceștia trimit, la împărat, care se afla la Kypsella, în Tracia, o delegatie condusă de FRAȚII PETRU și ASAN, fruntași ai lor, pentru a-și prezenta plângerile. Cererile lor nu sunt luate în seamă, ba, mai mult, ASAN ESTE PĂLMUIT DE UN DEMNITAR BIZANTIN, „PENTRU NEOBRĂZARE”(s.n.) […n. mea : e vorba de SEBASTOCRATORUL IOAN…). În aceste condiții, ei [n. mea : Frații PETRU și ASAN] se întorc la Târnovo, în biserica Sf. Dumitru unde, „în limba lor părintească”, după cum spune cronicarul Nicetas Choniates, CHEAMĂ POPORUL LA RĂSCOALĂ ÎMPOTRIVA BIZANTINILOR. (…).Trei ani mai târziu, împăratul Isaac trece muntii Balcani, cu gândul să ocupe Târnovo, capitala Asăneștilor, dar întâmpinând o rezistență îndârjită, se retrage. PE DRUMUL DE ÎNTOARCERE, ARMATA SA (n. mea: a împăratului Isaac al II-lea Anghelos, care permisese pălmuirea lui Asan!!!), CADE ÎNTR-O AMBUSCADĂ, ÎNTR-O TRECĂTOARE DIN MUNTI, ȘI SUFERĂ PIERDERI GRELE. ÎMPĂRATUL ÎNSUȘI SCAPĂ CU FUGA, PIERZÂNDU-ȘI COIFUL. VICTORIA ÎNTĂREȘTE ȘI MAI MULT POZIȚIA ASĂNEȘTILOR, CARE RĂMÂN STĂPÂNI PE TERITORIUL DINTRE DUNĂRE ȘI BALCANI (s.mea).(…). Împăratul Isaac trimite o nouă armată, de data aceasta SUB CONDUCEREA SEBASTOCRATORULUI IOAN, CEL CARE ÎL PĂLMUISE PE ASAN (s.n,). Acesta nu rămâne mult timp la comandă, fiind bănuit de complot, și este înlocuit cu IOAN CANTACUZINO, CUMNATUL ÎMPĂRATULUI. ACESTA NU ARE NICIO EXPERIENȚĂ MILITARĂ ȘI, ÎN URMA UNUI ATAC PE TIMP DE NOAPTE, SUFERĂ O GREA ÎNFRÂNGERE, DIN PARTEA VLAHILOR. (…) În timp ce Alexios se află în răsărit, pentru a înăbuși răscoala pornită de un rebel din Cilicia, VLAHII RISIPESC O ALTĂ ARMATĂ BIZANTINĂ, ÎN APROPIERE DE ORASUL SERES.(…) După Petru, tronul este preluat de cel de-al treilea frate, Ioniță cel Frumos (Caloian, 1197-1207), ce dovedește remarcabile însușiri de militar și om politic. În urma mai multor victorii împotriva bizantinilor, înțelegând că Bizanțul nu-l va recunoaște niciodată ca „împărat”, Ioniță apelează la Papa Inocentiu III, căruia îi cere recunoașterea, ca Împărat al bulgarilor și vlahilor, precum și titlul de Patriarh, pentru întâi-stătătorul bisericii sale.(…) Mai mult, cronica grecească a lui Nicetas menționează, în mai multe rânduri, că Petru și Asan erau „vlahi” și că ei aparțineau acelui neam de oameni „care locuiesc în muntele Hemus” și care „înainte se numeau Mysi, iar acum vlahi se cheamă”. ORIGINEA VALAHĂ A FRATILOR ASĂNEȘTI ESTE CONFIRMATĂ DE NUMEROASE IZVOARE CONTEMPORANE.
Se pune întrebarea: cum au reușit, acești vlahi, care nu constituiau o majoritate, în acea regiune, să repurteze asemenea succese? Răspunsul constă în faptul că VLAHII ERAU ELITA CONDUCĂTOARE PESTE MOZAICUL DE NEAMURI DIN REGIUNE (s.n.). În plus, EI AVEAU, DEJA, O TRADIȚIE, ÎN OPOZIȚIA FAȚĂ DE AUTORITĂȚILE BIZANTINE. De exemplu, în jurul anului 1000, ei sprijiniseră, activ, rezistența împotriva împăratului Vasile al II-lea Macedoneanul. De asemenea, ei fuseseră principalii animatori ai unei răscoale, cu caracter etnic si social, din zona specific românească, Larissa (Thesalia), în preajma anului 1066.(…). Spre dezamăgirea Papei, ÎMPĂRĂȚIA ASĂNEȘTILOR NU DEVINE UN PILON AL ROMEI ÎN SUD-ESTUL EUROPEI ȘI NICI NU SE APROPIE DE IMPERIUL LATIN DE RĂSĂRIT (s.n.), fondat de Balduin de Flandra, care cucerise Bizanțul în cea de-a patra Cruciadă (1204), proclamându-se Împărat al Imperiului Latin de Răsărit. Ioniță, dorind să stabilească legături cu noii stăpâni ai Bizanțului, trimite o delegație, cerând să fie recunoscut și de aceștia. LATINII FAC ÎNSĂ O GRESEALĂ FATALĂ, CERÂNDU-I REGELUI SĂ NU LI SE MAI ADRESEZE CA UNOR EGALI, CI CA UN VASAL (…n. mea : Ptiu…!!!) STĂPÂNILOR SĂI.
LUI IONIȚĂ, OFENSAT, CARE PORNEȘTE RĂZBOI (s.n.), i se alătură o serie de nobili greci, fosti ofițeri în armata lui Alexios al III-lea, izgoniți de latini. Ioniță preia conducerea noii alianțe, iar LATINII AJUNG REPEDE SĂ ÎNȚELEAGĂ CE GREȘEALĂ AU FĂCUT. VRÂND SĂ ÎNĂBUȘE REVOLTA LUI IONIȚĂ, EI SE DECID SĂ LOVEASCĂ PUNCTUL PRINCIPAL ȘI ASEDIAZĂ ADRIANOPOLELE. BĂTĂLIA, CARE ARE LOC ÎN ZIUA DE 5 APRILIE 1205, SE ÎNCHEIE ÎNSĂ CU UN DEZASTRU, PENTRU LATINI - IAR BALDUIN ESTE PRINS ȘI DUS LA TÂRNOVO, UNDE MOARE ÎN CHINURI GROZAVE, DUPĂ CUM POVESTEȘTE CRONICARUL NICETAS “ – cf. Bogdan Mateciuc, Imperiul Româno-Bulgar al Asăneștilor - Scurtă istorie a imperiului clădit de trei frati vlahi (aromâni), la sud de Dunăre.
…E ceva neînțeles…ceva de comentat…privind reactivitatea DACO-VALAHĂ, în veacuri trecute ?!
…“No comment!”
…Doar atât : iată de ce trădătorii-pseudo-intelectuali, cumpărați de “străini” (știm noi care “străini” au atâția bani, încât să cumpere parlamente și guverne întregi!... - …îi știm, nu ?) și hipnotizați de demagogia politicienilor pseudo-băștinași (vă rugăm să cercetați ORIGINEA ETNICĂ și ADEVĂRATELE nume ale unor politicieni “români”…!!!) ne interzic, prin “manualele alternative” și prin desființarea rubricii “ISTORIE”, din cataloage – DREPTUL LA CUNOAȘTEREA IDENTITĂȚII NOASTRE ȘI A FAPTELOR ACESTUI NEAM ÎMPĂRĂTESC…cu MISIUNE SACRĂ : NEAMUL DACO-VALAH…!!!
Pentru ca să nu revendicăm, drept teritoriu “național” (…sau, părăsind “limba masoniac㔠: PATRIE !!!) – BALCANII, ÎN TOTALITATEA/INTEGRALITATEA LOR…!
Dacă nu…chiar TERRA ÎNTREAGĂ! - …pe care NOI, PELASGO-DACO-VALAHII, am populat-o, CEI DINTÂI…și de la noi/dintru noi purces-au “ceilalți”…și întru NOI se vor întoarce, în “VREMEA BEZNEI SPIRITUALE COMPLETE A TERREI”, spre…”A LUA LUMINĂ DIN LUMINÔ, IDENTITATE DIN…SINGURA AUTENTICĂ IDENTITATE, CEA ÎNTEMEIETOR-DEMIURGICÅ!!!
*
…Acum, să ne întoarcem, dimpreună cu Adrian Bucurescu, în vremurile și mai vechi, la așa-zisa “ocupație romană”, și să vedem cam cât i-a costat pe urmașii lui Traian-Tracul – o operațiune alchimică (a acestuia din urmă), făcută cu cele mai bune gânduri, dar cam…”în forț㔠(precum intervențiile poliției “moderne”, la “mineriade”…):

“Toți împărații de după Traianus au fost nevoiți să regrete invazia asupra țării de la Nord de Danubius. Imediat după moartea lui Traianus, dacii liberi, împreună cu iazigii metanaști și cu roxolanii, au atacat provincia romană. Hadrianus, succesorul lui Traianus, i-a învins pe iazigi, printr-un general de-al lui, și i-a împăcat pe roxolani cu bani. Eutropius scrie că Hadrianus a vrut să părăsească Dacia, dar a fost oprit de prietenii lui cu argumentul că, astfel, „ar cădea mulți cetățeni romani în mâinile barbarilor”. În timpul urmașului lui Hadrianus, Antoninus Pius, generalii romani i-au respins pe dacii liberi de două ori; în anii 143 și 156-157. Pe vremea împăratului Marcus Aurelius, romanii au fost nevoiți să se lupte cu costobocii (dacii din Bucovina), care au atacat Dobrogea, ajungând până în orașul grecesc Elateea, unde au fost învinși. Aliații costobocilor au fost marcomanii, de la care războiul s-a numit marcomanic. Luptele s-au încheiat abia pe vremea lui Commodus, urmașul lui Marcus Aurelius. În timpul domniei acestuia, s-au răsculat dacii din teritoriul cucerit, dar și ei au fost învinși. Pe vremea Iui Caracalla, a avut loc prima năvală a goților în Dacia Romană, ALIAȚI CU DACII LIBERI DIN MIAZĂNOAPTE. Împăratul a venit în ținuturile noastre și a reușit să învingă. În timpul împăratului Macrinus (217-218), scrie Cassius Dio, „dacii pustiau o parte a Daciei și amenințau să se lupte mai departe, după ce-și luaseră îndărăt ostatecii, pe care-i primise Caracalla sub cuvânt de alianță”.
De pe la anul 230 încoace, atacurile nu au mai încetat. La leatul 235, romanii i-au învins pe dacii care atacaseră împreună cu sarmații. Peste doi ani, carpii (dacii din Moldova), laolaltă cu goții, au prădat în Dobrogea. Cu mare greutate, romanii i-au învins. În anul 245, carpii au atacat din nou și au fost învinși iarăși. În același an, goții și dacii liberi au pătruns încă o dată în imperiu. Atacurile s-au ținut lanț, până la așa-zisa „retragere aureliană”. ACEASTA A ÎNSEMNAT INDEPENDENȚA OFICIALĂ A DACIEI, ÎNCUNUNAREA RĂZBOAIELOR NEÎNTRERUPTE PE CARE DACII LIBERI, ALIAȚI CU ALȚI „BARBARI” LE-AU PURTA ÎMPOTRIVA „RÂMLENILOR” – cf. Adrian Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Buc., 1997, pp. 230-231.

…Parcă nici nu există vreun răgaz, între luptele cele crâncene, iscate într-una! – și duse pentru Sfânta Libertate…Așa că, mult mai corect ar fi să analizăm cauzele INVOLUȚIEI (prin ani și veacuri…) a spiritului nostru atât de războinic, că nici măcar militari profesioniști, precum erau romanii, nu mai făceau față…
Nu avem înscrisă, în ADN-ul nostru, ÎN NICIUN CAZ, Lașitatea!!! Poate că suntem manipulați (la fel ca toate popoarele Terrei!), să devenim niște “castrați”, și din punct de vedere al acțiunii/re-acțiunii, și din punct de vedere al moralei…spiritualității…Pentru că, se știe de mult: un neam care “scade/șovăie” moral-spiritual, se “nemernicește”, apoi se “nimicnicește”, din toate punctele de vedere. Și, atunci, ia să ne mai privim, o dată, pe fața Pământului, dușmanii de moarte ai spiritualității creștine (de 2.000 de ani încoace, dar, mai cu seamă, în ultima mie de ani, de pe la 1054…din secolul al XV-lea, al apariției aberațiilor protestante – …cât despre cele actuale/contemporane, ale neo-protestantismului, ne este și silă să mai vorbim!) - ȘI, ATUNCI, VOM PRICEPE TOTUL!!!
***
prof. dr. Adrian Botez
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Domnul profesor doctor in literatura Adrian Botez este un adevarat scriitor dublat de un veritabil patriot. Nu este mason, asa cum un scurt de minte a incercat sa-l prezinte aici. Voi continua sa va fac (urata expresie!) cunoscute opiniile sale, ca sa intelegeti ce e acela patriotism adevarat si cu ce se mananca. In ciuda oricaror trafdatori de neam si de tzara oplositi pe aici, sa stie ei care este, pa sistem...  
Postat de catre sters sters la data de 2019-05-27 06:10:33
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23783
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE