FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Dar, mai întâi și-ntâi, să-i reamintim porumbelului vechile...
Text postat de ioan peia


...scheciuri, pe care, pare-se, le-a cam uitat.
Dupe care, mai confecționăm și altele.

NOUA ȚIGANIADĂ - EPISOD I

Exterior. Seară, spre amurgitelea. Văioagă cu auto/moto Fierari, model antic, și corturi risipite alandala. Fum venit de sub pirostrii și ceaune, tăciunite de flacăra unor găteje. Lângă foc, perechi-perechi de migratori. Câini blazați, cu limbile scoase, măsurând placid depărtările închipuite ale nirvanei, pierdută-n spații nostalgice, demult părăsite. Danci cu muci la nas, fugărindu-se împrejur și dându-și vârtos la gioale. Printre ei, se distinge un țângău mai potolit, care adăsta, mai acana, și făcea semne enigmatice-n cenușă, cu deștetu arătător. Ecouri depărtate, din înțelepciunea vedică, transmise paranormal, trebuie că se insinuau în senzorii terminali ai receptorilor din vârful metacarpienelor, adică induse din depărtări hinduse. Părea foarte absorbit de semnele alea, cu signifianțe ascunse, ale cuneiformelor vechilor vetre. Mă rog, reportat la prezent, ale digitiformelor. Semn că, în intelighenția-i avansată, deja întrevedea avântul nestăvilit al comunicațiilor viitorului. O baragladină răsucită-n șapte fuste, ca o varză de brussel, iese iritată din cort și-l apostrofează pe danci:
-Hauordeu, mînca-ți-aș puța ta dă puradel făcut la normă, stai ca plăcinta-n tavă șî burta-ți chirăie dă foame. Hardică-te șî tuleo la manglă, că rup vreascu’ ăsta pă devlaimou tău!
-Lasă-mă, fo mamo, să gâcesc viitoru! Uite, colea, or s-apară celularili, să vezi atunci trafic dă entegrate, foo! Șî netu. Să vezi ce renumit o să deviu! Mă fac scriptor.
-Paradituleee, Zghireșaneee, san dilo, îți umblă mintea ca limba lu tac-tu, când o ia pă ulei. Să vezi ce te fac io scriptor acușa, pă ...uru ancestral, cu nuielușa. Dacă mai stai o milisecondă îți înroșesc bucili. Diles ando gagii, vezi ce le cârâie pân curte, harestează-le șî fuga-ncoace, la ceaun!
Danciul se ridică a lehamite din loc și o ia agale către sat. Ajunge la o curte mai izolată, vâră benoclu pântre ulucile ostrețului, vede niște rațe bălăcinduse-ntr-o băltoacă și face-n gând un plan de atac. Ocolește pârleazul până-n dreptul păsăretului, se culcă pe burtă, înaintează, târa-târa, ca un cotoi înspre un guguștiuc aflat în siestă lirică, se-apropie de cârd și, când ajunge în proximitatea asimptotică a câmpului tactic, hap! execută un salt înainte, fix în grămadă. Rațele zbucnesc speriate în toate părțile, măcănind amarnic. Danciul rămâne cu vreo doi fulgi între deștete, fleșcăit și mofluz, cu nările-nfundate de noroiște. Deodată, aude un lătrat nervos dinspre cealaltă margine a curții. Apucă să-și ridice periscopul din băltoacă, scrutează cu minuție horizontu’, și, sesizând iminența atacului canin, o zbughește ca din archebuz㠖 model anii 1800, atacul de la vaterlo, era noastră, sau pe-acolo – făcând zig-zaguri strategice prin buruieni. Se oprește gâfâind, hăt, în mijlocul unui lan de kukorika deasă, unde sâmțește avan nevoia de a se ciuci, existând riscul unei subite deversări de resturi menajere pe gambe. După care, frustrat de eșecul tentativei de racolare palmipedică, se prelinge resemnat, ca un pudel umilit de-o muscă tse-tse, către centrul galactic al neamului. Ajuns acolo, îl ia baragladina-n primire:
Ce făcuși, moo, nașparliule, canci mangleală?... n-ai șutit nimica, veniși cu coada-ntre picere, teșmenitule? Cai orătania?
-Lasă-mă, fa mamoo,-n durerea mea, c-am rămas fără buleandră, m-a hărtănit balauru. Cocar baro cu benga-n poartă, că eu am o haltă soartă, nu să șparlesc haripatili gagiului. Plec la studii în Tamașvero, să boiesc pânze cu feleștocu, dă le zice picturi, să le vânz la iarmarocu și să mă fac scriptor, că mă cheamă muza.
- Cin’ te cheamă, bulangiule? Ești diliu, da bule mule ceadaka, haz cai mij, du-te-n chiral cu borșu dân tine, vede-te-aș la popa-n poartă că halești o cioară moartă, dăzmățatule!
Așa că-și luă puradelu picioarele la schinare și p-aci ți-e cap-compasu, înspre târgul Tamașvarului...

Va continua musai...
Bahto delo, delo!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  :)))))))))
ioane, dacă vei continua pe linia asta, dixtinsul o să tânjească ca căpriora apa rece de izvor apelativele cu are l-am cadorisit io! o să i se pară dulci dezmierdări față de cucuiele pe care i le vei ardica tu pe dovleac...

vot, că se agită prea tare haita dacă dau stea!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-24 15:10:38
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE