FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Scrisoarea 34,5 (epopee)
Text postat de Radu Stefanescu
Într-o luncă cilibie, crăcănată între vii,
cum treci Daia spre Oinacu și-nainte o tot ții,
se născu acum un secol și mai bine, poate trei,
la crăpat de zori, sub steaua zisă Scroafa cu Purcei,
un băiet voinic așijderi, bun la suflet, dar clănțău,
cu socoata într-o dungă, dar nu foarte nătărău,
deajuns de ager ca să plece singur cu cățaua
la păscut și să o mulgă. Ce să mai întind pelteaua,
nefiind ca dânsul nimeni de isteț și frumușel
și profund legat de glie, mă-sa-i zise Giurgiuvel.

Creștea plodul ca din apă, gras și rumen-cozonac
grohăind la țâța mă-sii fericit ca un godac,
când îi prezentau țucalul, soarele oprea din drum
încercând să-l îmblânzească pe micuțul căpcăun,
dar zadarnic, căci vântoasa, slobozită ca din glonț,
ofilea mușcata-n glastră, de la Iași la Gurahonț,
fulgere rupeau, turbate, nori de smoală și pucioasă,
din Clejani la Putineiu sărea țigla de pe casă,
în pădure la Comana înceta fotosinteza,
iar bătrânu' Willy Shakespeare nu-și mai amintea engleza.

Mai trecură ani o groază, precum nouri lungi pe șesuri,
cum îi susura, poetic, plin de 'nalte înțelesuri,
Mișu A, băiet din zonă - Giurgiuvel sugea, creștea,
regi, imperii, revoluții zeci în urma lui lăsa,
roata și penicilina și vapoarele cu zbaturi
TVA-ul și atomul și-alte sute de rahaturi,
pe obrajii lui, tuleie scoteau capul floc cu floc,
dar văzând ce nașpa-i viața, grabnic se-nturnau la loc,
așteptând sfârșitu-acelui veac funest și vițios,
și de voie, de nevoie, odrăsleau cu vârfu-n gios.

Pe la mijloc de Răpciune, vara își făcuse suma,
Giurgiuvel ședea pe-o rână așteptând să cază bruma,
palma lată și crăpată, pusă streașină la frunte,
încerca să-ndrume gândul, mititel cât un grăunte,
ce dădea să se strecoare, șușotindu-i la ureche,
despre Heideger și Nietzsche, despre omul nepereche,
ce-i născut tot din femeie și mănâncă tot mălai
dar i-e scris să ducă lumea pe acel tărâm de rai,
unde iarna e ca vara și-unde valea e ca dealul,
iar buricul României e statornicit la Malu.
Cum ședea așa pe-o rână și se cerceta în nas,
auzi, ca o părere, ca un murmur, ca un glas:

- Ai îmbătrânit, ghiolbane, ai coclit, ai ruginit,
nu produci decât mătreață și nici p-aia, c-ai chelit,
lasă dreaq curca, porcul și privește-n depărtări,
pleacă la Oraș, țărane, trage aer nou pe nări,
te-ai născut un Burebista și-ai ajuns un bagabont,
spală-te cu apă multă și pe facebook fă-ți un cont,
scrie despre strâmbătate, scuipă-l pe mișel, combate,
scrie despre furăciune, scrie despre direptate,
intră-n slujba stăpânirii, mângâie-o gingaș la ouă,
nici în cot n-o să te doară dacă plouă sau nu plouă,
fă-ți un cont nerambursabil, cucerește pisc cu pisc,
cumpără-ți opinci Adibas și ridică-ți obelisc,
dar oricât ți-ar fi de moale, nici o clipă nu uita,
ești în slujba celui tare. De exemplu, zi așa:

Mai rapizi decât Ronaldo, și mai tehnici decât Hagi,
mai vicleni ca Machiavelli, peste tot roiesc haștagii,
toți, vârâți în tata Soroș, ca-ntr-un soi de matrioșcă
ciordesc tot ce mișcă, frate, fură puiul de sub cloșcă
și muierea de sub tine, roata de la bicicletă,
gazul, lemnul și consemnul.
Dac-ai priceput, repetă.

- "Mai rapizi decât Ronaldo"... căzu Giurgiuvel pe gânduri,
da' și-ai noștri dă cu jula, zi și noapte, rânduri-rânduri...
Hai să fim cinstiți, mânca-ți-aș, Soroș ăla e departe,
nu ca Malu de Bujoru, ci ca scroafa mea de Marte,
deci cum puii mei ciordește... poate prin telecomandă.
- Foarte simplu, îi corupe, și la urmă le comandă!
Fură ei și patrioții, dar ce fură lasă-n țară,
nu-ți simți inima cum crește când zărești o vilișoară
ridicată de vecinul mai isteț, mai cu ambiții?
Ăla nici nu-i furt, de facto, ci program de investiții.
- Nu simțesc nimic cum crește, dimpotrivă, mă oftic,
de cinci ani îmi pasc cățaua, n-am agonisit nimic,
scris-am tone de caiete, când le-am dus la tipărit,
mi-au făcut o cafeluță și acasă m-au cârmit...
- Capul sus, țărane, haide, fii un pic mai optimist,
oi fi nimerit vreo sculă de haștag, de securist,
vreun invidios, vreo lepră, o scursură, un nimic,
tu, acas' la tine, teteo, bați tot satul la șeptic,
poarcă, leapșa pe ouate, unul nu mai face gât,
ești un spirit autentic, d-aia te urăsc atât.

Ostenită rău, Ideea, după ore de discuții,
pentru-o treabă delicată, se retrase-n fundul curții,
Giurgiuvel, din politețe, o urmă iavaș-iavaș,
și legându-și brăcinarii, o porni către Oraș.


va urma
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  asa cum o broasca mica
vrea in ea o mare cheie,
si aceasta epopee,
isi doreste-o Giurgiuvica.
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2019-03-12 18:31:16

vine... :)
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-12 20:35:30
         
 
  domnu Gheorghe, s-ăț spui drept, io cu drag te mai aștept, că la vorba lu matale crește inimioaran piept
p.s. bardu tace, ce să face, da fi sigur că neo coace

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-12 20:13:26
         
 
  iepopeia e cu tîlc/ însă bardu tace mîlc!
una buca dă * și din partea mea, mai ales strofa întîi și finalu îs dă ecscepție!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2019-03-12 20:02:28
         
 
  invidie pozitiva;

uite, dracul sa ma ieie,
da-s pizmos pe Giurgiuvel:
el, erou de epopee,
iar eu mic spre mititel!

p.s.
asa cum o broasca mica
vrea in ea o mare cheie,
si aceasta epopee,
isi doreste-o Giurgiuvica.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2019-03-12 18:31:16
         
 
  Mult și prost scrii, Șexpirel,
Dând impresia concretă
Că sprintezi ca Armstrong L.
Fără lanț la bicicletă.
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-12 16:29:47


foaie verde matostat
mult și prost, scriu adaptat...
foicică brazi cărunți
tare sunteți mulți...

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-12 17:34:38
         
 
  Pe Sony, Șexpirele,
L-am prins cu rața-n gură,
Că-ți dete două stele
Așa, fără lectură...
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-12 17:08:11
         
 
  Are si un bun motiv,
Ca te-a ofticat atat
Pana lantul respectiv
Ti l-ai atarnat de gat!

 
Postat de catre Euro peea la data de 2019-03-12 17:05:16
         
 
  militzache.reaua vointa si faptul ca esti marioneta favorita a gainarului, se observa cu ochiul liber,tataie! :)mergi in parc,poate mai primesti un pumn in freza din partea unei minore pe care o haituiesti in timp ce-ti tarai pampersii plini de ..duh! :))))  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-03-12 16:49:16
         
 
  Mult și prost scrii, Șexpirel,
Dând impresia concretă
Că sprintezi ca Armstrong L.
Fără lanț la bicicletă.
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-12 16:29:47
         
 
  Ala cu doi de "p" e dublu-sepuku, cand si-l face omul de doua ori.  
Postat de catre Euro peea la data de 2019-03-12 16:19:44
         
 
  doamnă Ștefan, toate personajele sunt imaginare. Trăiască pacea-ntre popoare.
p.s. se scrie seppuku.

Rudy, cât avem nivel și pace și-l avem pe vino-ncoace, ioropeea se reface, nu crăpăm noi chiar de tot, mulțumesc frumos de vot.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-12 16:00:00
         
 
  Extrem de bun,de inventiv, de original, ca de obicei,evitand cu abilitate mizeria discursului rimat in care se scalda gainarul nostru favorit! :)Doua stele si vot!  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-03-12 15:44:28
         
 
  S-ar zice că și o epopee dacă vă flutură prin minte tot la cuvinte legate vă zboară gândul. Pe care-l mai și repetați ca nu cumva să-l uitați!

Dar ce efort, ce tone de cuvinte! Și pentru ce? Sau pentru cine? Parcă, mai ieri, cineva sugera un mare plebiscit pentru famlia europeică!

Cred că, de fapt, avem de-a face cu sindromul suedez.

Să vezi acum pari, tunete și fulgere! Și știți cine va fi vinovatul? Așa este! Apropitarul că a citit și nu și-a făcut sepuku!
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-03-12 15:36:23
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23814
Comentarii: 120248
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE