FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Războiul rozelor
Text postat de Florentin Sorescu
Războiul rozelor

Bărbații se trezesc din somn,
Femeile frumoase dorm.

Ei pregătiți sunt de atac,
Femeile frumoase tac.

Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile doar mișcă din sprânceană

Și-n loc să fie steagul arborat,
Titanicul e gata scufundat;

Căci s-a izbit de-un sloi de gheață
Ce-a fost trezit de mogâldeață

Și-acuma, vai și-amar de noi,
Începe marele război.

(De Dragobete, pentru băieți și fete🤩)
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  varianta realistă:

Femeile-s frumoase-n somn
Dar nu prea dorm.

Bărbatu-i ostenit el cască.
Și cu fetească.

Femeile trec la atac
Bărbații tac.

Cu trudă ei le fac pe plac
Înghit și fac

Și țac și pac și dos și față
Și mor spre dimineață.

Ei fac de zece ori o sută
Dar ele uită

Femeile nasoale cască
Le doare-n bască.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-12 13:15:38
         
 
  ”Uimitor, ăsta e, probabil, primul exercițiu de lectură al domnului Elena Ștefan cu care, în linii mari, sunt de acord.” Radu Ștefănescu

Ori alte ”exerciții” nu ați citit ori nu le-ați dat importanță. Domnule coleg, oricare ”exercițiu de lectur㔠scrise de mine, veți lua, vă asigur, are validitate argumentativă. Adică este coerent. reflectă o variantă interpretativă care se susține. Dacă doriți, putem face un ”exercițiu de lectur㔠de ordinul al doilea. Adică, un discurs despre discurs.
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-03-12 10:32:17
         
 
  Am mai reflectat și eu.

”Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile sprânceana-și fac vocală”


”Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile sprânceana își răscoală”

Sigur vor mai fi fiind și alte soluții.

Oricum, poemul este unul dintre cele mai frumoase poeme publicate în ultimul timp pe Europeea. Un model de cum poate fi tratat un subiect ”delicat” fără a cădea în lubric, vulgar, licențios. Am văzut niște comentarii la un sonet, bun de altfel, însă cu un nivel extrem de jos al scrisului. (la comentarii mă refer. nu am putut continua lectura) Aluzii sau trimiteri directe la ceea ce, un fost premier, sugera să-i fie numărate. Maximă probabilitate și minimă rezistență!
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-03-12 09:03:55
         
 
  Da, așa este. M-am gândit la goană în sensul de fugă, dar oricum sună forțat.
Am căutat (și o să mai caut) alte variante, dar niciuna nu sună satisfăcător. În orice caz, mai slabe decât varianta inițială. Om trăi și on vedea. În orice caz, mulțumesc!
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-03-12 08:52:40
         
 
  Cred că, așa cum spuneați, undeva, mai jos, se sacrifică ideea de dragul prozodiei. Și aceea imperfectă pentru c㠔goan㔠”sprâncean㔠este tot o rimă imperfectă. Însă sintagma ”să le ia la goan㔠este brutală tinzând chiar spre vulgaritate. Sigur, poate exista acoperirea dată de ambiguizarea ”a o lua la fugă”. Dar aceasta se îndepărtează de coerența ideatică.

Se pare, resursele lingvistice, actual, nu rezolvă problema. Așa că, e de preferat, nonprozodica formulă inițială.

”Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile doar mișcă din sprânceană”

Asta nu înseamnă că este imposibil să se găsească o altă soluție. Oricum, ideatic, ”sprânceana” este necesară. Și nu poate lipsi. Denot㠔circumflexul” lipsei acordului, chiar al împotrivirii. Cu sau fără o motivație reală. Specifică eternului feminin. De multe ori arbitrar, ”capricional” dacă m-aș putea exprima astfel. Și ”năval㔠slujește bine ideea. Din păcate, ambele fac un deserviciu, cum am spus, prozodiei. Aceasta înseamnă prevalența inspirației asupra travaliului cizelator. În fond, o problemă de opțiune.
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-03-12 06:27:24
         
 
  Elena Ștefan, ar putea fi asta o variantă:

"Bărbații se trezesc din somn,
Femeile frumoase dorm.

Ei pregătiți sunt de atac,
Femeile frumoase tac.

Sunt gata să le ia la goană
Femeile doar mișcă din sprânceană

Și-n loc să fie steagul arborat,
Titanicul e gata scufundat;

Căci s-a izbit de-un sloi de gheață
Ce-a fost trezit de-o mogâldeață

Și-acuma, vai și-amar de noi,
Începe marele război."
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-03-11 22:53:04
         
 
  Distinsă doamnă Elena Ștefan, vă mulțumesc!  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-03-08 20:34:13
         
 
  Mda, acum am înțeles. Uimitor, ăsta e, probabil, primul exercițiu de lectură al domnului Elena Ștefan cu care, în linii mari, sunt de acord. Votez și eu.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-03-08 11:32:32
         
 
  Exercițiu de lectură

Războiul rozelor sau hârjoana metafizică a cuplului modern

Un fir narativ firesc,banal. Repetat de miliarde de ori în viața de cuplu. Încă de cuplu. Personajele: ei, bărbații, femeile frumoase și...mogâldeața. Un personaj în devenire. Aflat în faza în care biberonul este esența aspirațiilor sale. Așadar, povestea, repetitivă, deși banală, esențială pentru noi, oamenii și pentru eternizarea noastră. Da, trezitul din somn poate trezi și sentimentele sau instinctele care fac din bărbat vitalul, jucăușul, adică masculinul ca o complementaritate a yin-ului. Complementaritate potențială, doar, în foarte multe cazuri. Realitatea sugerată de ”mișcatul din sprâncean㔠devenită paradigmă comportamentală, pare a fi, de fapt, ”anticomplementaritate” ca un fel de rezistență tenace în fața yang-ului. O rezistență tăcută, dezarmantă și tenace. Un ”sloi de gheaț㔠cu o forță inhibitivă colosală. Capabilă să scufunde ”Titanicul” simbolul falic, în povestea noastră. Fiasco-ul intenției yang-ului devine total și ireversibil odată cu manifestarea ”mogâldeții” adică trezirea sa. Care, desigur, face ca orice pornire, dorință, sentiment să treacă în plan secund. Dacă nu cumva, să fie abandonate sau de-a dreptul uitate. Preocupările pentru ”mogâldeaț㔠trecând pe primul loc și acaparând totul! Și declanșând ”marele război” cine și ce trebuie să facă?, în sarcina cui?, de ce numai eu? șamd.
În esență,cam acesta este ”story-ul” poemului.

Stilistic vorbind, poemul se bazează pe versuri simple sau aparent simple. Un fel de joacă poetică. Rimele legate dau impresia de ingenuitate copilărească și de ușurință a construcției. Pe ansamblu, poemul ne relevă o epidermă perceptivă care poate lua ochii lectorului. Parcă am avea de-a face cu un șotron creativ, plăcut auzului și minții. Însă, la o analiză mai atentă, se poate observa și un alt strat poetic. Unul mai profund. O adevărat㠔carne textuală”. Care depășește stadiul de simplă plăcere a textului ducându-l în zona înțelesurilor mai profunde.
Postmodernist vorbind, în acest text întâlnim elemente de intertextualitate. ”Războiul rozelor” face trimiterea la luptele dintre Roza roșie și cea albă purtate de-a lungul unor mari perioade de timp. Cu victorii și înfrângeri reciproce și, mai ales cu victime. Nu trebuie neglijată conotația faptului că aceste lupte au folosit, de fapt, altcuiva și nu celor două forțe combatante. Tot intertertextualizare este și ”mișcatul din sprâncean㔠care nu este altceva decât împotrivire. Pe vremuri, când ”durerile de cap” ale femeilor și ridicatul din sprâncene erau mai rare, familiile aveau mai muți copii. Titanicul, cum am subliniat, simbolizează, hiperbolizant, desigur, falicul. Care, în atari situații, cum am putut observa, poate fi ,ușor, anihilat de sloiul de gheață.
Structura ”rotund㔠a poemului este dezavantajată de sincopa ”năvală-sprâncean㔠însă, trecând peste această inabilitate, poemul poate fi perceput ca o bijuterie poetică.
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-03-08 09:09:10
         
 
  "Boii bătrâni fac brazda dreaptă."  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-26 15:55:00
         
 
  „Cine nu are bătrâni să-și cumpere"  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-26 15:52:11
         
 
  Kosta Vianu, nu sunt editor, nu eu le-am șters. Ba am suspectat faptul că tu ești cel care a făcut-o. Dar, vezi? Eu nu m-am aruncat cu acuze fără să fiu sigur.
Bănuiesc că Radu Ștefănescu este editorul, iar autorul injuriilor, cu certitudine Florin Rădulescu. Chiar și comentariul tău în care mă acuzai pe mine a fost șters, bănuiesc că din eroare🙂
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-26 13:20:46
         
 
  Stimate domnule Cristescu: daca Florentin Sorescu este editor si are acces la sters comentariile sale si ale altora, va informez ca nu are un comportament adecvat. De parca v-ar pasa!  
Postat de catre sters sters la data de 2019-02-26 12:17:58
         
 
  Mda! curat avocatzeste, faci sa dispara probele din dosar si apoi acuzi preopinentii ca au visat. Ai sters la timp, desi cred ca nu te jeneaza prea tare sa ne faci bosorogi. Vei ajunge si mata, cum spuneam, nu te bucura prea tare.  
Postat de catre sters sters la data de 2019-02-26 12:16:19
         
 
  Kosta Vianu, uită-te mai atent pe comentarii, nu mie îmi aparțin "formulele de politețe". Dacă vei găsi la mine remarci tendențioase (nu spun injurii) pe marginea vârstei (și nu numai), rog să mă anunți!  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-25 09:31:46
         
 
  Nu lasati injuriile si indecentza sa mai maculeze Europeea! Chiar si pe cele mascate in comm-uri fara mascari. E o slabiciune a site-ului, pe langa cea cu disputa politica, aceasta cu mascareala in cuvinte aparent "cool", in fapt, insanitati monstruoase.
 
Postat de catre sters sters la data de 2019-02-25 08:05:25
         
 
  (...) poezia cu forme fixe (...), scuze...  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-25 00:14:38
         
 
  ce să-și pună, florentin sorescu?
mintea?

haida-de! ca să-și pună mintea, condiția sine qua non este să o aibă. ceea ce, crede-mă, nu e cazul! și, de unde nu e, nici dumnezeu nu cere!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-02-25 00:05:25
         
 
  Le prinde el și fără să vrea, darămite când își pune mintea!😅 Bună observație, Adrian Mihai.
P.S. Rimele nu sunt punctul meu forte, nu mă atrage prea mult poezia cu forme scrise (ca scriitor, nu ca cititor). Prefer poemul în proză, acolo mă simt acasă. Am postat unul aici - nu are decât vreo zece pagini: Transformatorul.
Pe un altul, mult mai scurt, dar cred eu că cel mai bun din ce am scris până acum, îl postez (și) aici:

Într-o seară mama m-a sunat și mi-a spus

Într-o seară mama m-a sunat și mi-a spus, "Vezi că cu taică-tu se întâmplă ceva neobișnuit, m-am gândit mult dacă să îți zic sau nu, dar, totuși, e taică-tu și trebuie să știi, A început să se facă din ce în ce mai mic, grăbește-te să îl vezi că dup-aceea s-ar putea să nu-l mai recunoști", eu eram pe-atunci student și obișnuiam să umblu creanga, ajungeam rar pe-acasă că aveam o iubită în inima căreia mă adăpostisem pretextând că nu am unde să locuiesc, "Bine, mamă, i-am răspuns, o să vin, sigur că am să vin, doar este tatăl meu", când am ajuns acasă l-am găsit ghemuit pe fotoliu, afară începuse să plouă, iar el privea pe geam dus pe gânduri, "Vezi ce frumos plouă? s-a trezit spunând, iar eu mă simt de parcă aș fi în pântecul unei femei", pe mine m-a mirat foarte mult acest lucru, nu eram deloc obișnuit cu el așa melancolic și prins în mrejele unei ploi, "Uite, zice, săptămâna viitoare o să mă internez la Fundeni, nu este nimic deosebit, dacă vrei să vii pe la mine, vii, dacă nu, nu", "O să vin, sigur că am să vin", i-am spus și m-am ținut de cuvânt, când i-am făcut prima vizită l-am găsit la secția de oncologie, acolo erau internați bolnavii periculoși, nimeni nu putea fi sigur pe ei, acu' îi știai printre noi, acu' te trezeai că se duc pe lumea cealaltă, toți doctorii stăteau cu ochii în patru să nu se trezească cu vreun dispărut, problema e că se făceau din ce în ce mai mici iar ăsta era un lucru greu de gestionat, așa se face că la următoarea vizită mi-a fost mult mai greu să-l găsesc, în patul lui am descoperit o altă persoană mult mai tânără decât el, "Pe cine căutați?" m-a întrebat cu un zâmbet blând, "Pe tatăl meu, i-am spus, stătea chiar aici, în acest pat, dar poate a dispărut de-aici, știți dumneavoastră cum e cu bolnavii ăștia periculoși", "O, nu, mi-a răspuns vocea blândă, stați liniștit, nu a dispărut, dar l-au mutat la altă secție", "Unde?", întreb, "Cred că la pediatrie, s-a făcut prea mic ca să-l mai țină aici, duceți-vă mai bine acolo să-l căutați", într-adevăr tata era la secția de pediatrie, l-am găsit acolo printre copii și tare rău mi-a părut că nu i-am adus și lui jucării, mi s-a părut puțin retras, poate pentru că îi era greu să înțeleagă jocurile astea noi, în plus nu este deloc ușor să devii așa mic dintr-o dată și copiii tăi să se uite la tine ca la un tovarăș de-al lor, dar mie mi-a părut bine, în sfârșit puteam să mă joc cu el așa cum îmi dorisem de mic, când l-au mutat la maternitate mi-a fost mult mai greu, eu, spre deosebire de mama, nu eram deloc obișnuit cu bebelușii, cred că și lui tata îi venea greu așa înfășat cum era ca un cocon, "Dar de ce nu îl luați în brațe? s-a rățoit la mine o asistentă, nu vedeți câtă nevoie are de dvs?", "Mi-e frică să nu-l scap", am mințit eu cu inima cât un purice și am fugit într-un suflet afară, cât să-l văd chircindu-se ca un fetus sub o ploaie fără sfârșit
 
































































 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-24 23:54:48
         
 
  păi să ne înțelegem: TU nu te-i fi pricepând să vânezi fluturi cu bazooka, dar, garantat, ești expert în a prinde muște cu gura, având eficiență 100%.  
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-02-24 23:29:40
         
 
  Când vei prinde un fluture cu bazooka s-ar putea să nimerești și o poezie😜🙃😜  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-24 23:03:49
         
 
  o abureala fara ritm cu rime de gradinita,domnul avocat se pricepe la poetrie cum ma pricep EU sa vanez fluturi cu bazooka. :)  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-24 22:49:49
         
 
  Între Lancaster și York,
Merge o fleică de porc
Fără herb Plantagenet,
Bei mai bine-un cabernet!

 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2019-02-24 21:54:40
         
 
  Ce va să însemne "Titanicul" și ce legătură are cu Dragobetele, io zic că e clar. Domnul Cristescu, dar mai ales doamna Ekena Ștefan a prins imediat mișcarea, că nu e vreun înțeles abscons. Că rimele șchioapătă pe alocuri, iar e clar, dar uneori șchiopătatul ăsta poate fi mai indicat decât să forțezi limbajul de dragul unor forme. În orice caz, scriind-o, m-am distrat. Eu nu aspir să fiu galactic, nici genial.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-24 18:25:17
         
 
  Dacă rezolvă poticnirea ”năvală-sprâncean㔠poemul merită înstelat.  
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-02-24 15:30:46
         
 
  Textul, domnule Ștefănescu, este clar. Limpede ca lumina zilei. Nici vorbă de messenger. Denotă unde, cum și ce. Mai reflectați!  
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-02-24 15:13:38
         
 
  "hârjoană yin-yang, de cele mai multe ori nefinalizată". adică cum, doamnă? doar așa, pe messenger?  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-24 15:02:56
         
 
  nu mai umblați, doamnă Cristescu, la textul omului, nu rimele sunt problema.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-24 15:00:59
         
 
  În această bijuterie lirică, domnule Recheșan, Titanicul simbolizează ceva. Dacă nu veți descoperi simbolul vă voi da, mai jos, un hint. Dar, cred că după ce veți reflecta și veți gândi contextual veți avea scintilația potrivită.

Două observații:

a) titlul, conotativ, al celebrului război, vrea să sugereze eternitatea războiului dintre cei doi actanți. Însă, da ”războiul rozelor”, aici, sugerează durată și nu apartenența dihotomică a urmașilor plantageneți. Este clar. Eternul război, sugerat oarecum în joacă este un fel de hârjoană yin-yang, de cele mai multe ori nefinalizată. Ori, în acest caz, rozul fiind, de regulă, trimeterea spre pasiv yang-ul, vitalul, jucăușul (Titanicul, domnule Recheșan) nu are acoperire simbolic-textuală. Ar mi fi fost necesar și albastru sau bleu. Însă putem trece peste asta întrucât paradigma textuală ne oferă cadrul euristic necesar să ajungem la înțelegerea de ordinul al doilea a textului.

b) Poticnirea din versurile:

”Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile doar mișcă din sprânceană”

Ceva de genul:

”Sunt pregătiți să dea năvală,
Femeile-și tresaltă pielea pală”

ar putea asigura service-ul!
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2019-02-24 14:54:15
         
 
  mărturisesc că nici eu n-am înțeles, dar bănuiesc că ceva-ceva tot e, din moment ce dl. ghiță s-a emoționat, roșind sfios ca șeherezada.  
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-02-24 14:53:23
         
 
  n-am înțeles mai nimic, scuze, probabil nu e ziua mea bună.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-24 14:35:01
         
 
  Nu scad nici măcar libido-ul!🤣🤣🤣  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2019-02-24 14:21:01
         
 
  dle Mihai, apreciez intenția lu matale de a fi ”polițaiul” lavrei, mai ales după retragerea strategică a marelui bard și calemgiu neînțeles! da, rimele sunt cam ușurele, stîngace pe-alocuri, dar nu scad cu nimic emoția soresciană.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2019-02-24 14:10:25
         
 
  dar despre rimele "somn/dorm:, respectiv "năvală/sprânceană", nimic de comentat, dle recheșan? că văd că, în ultimul timp, îmbinați drmaturgia cu poetria... :)  
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-02-24 13:59:18
         
 
  ce-are Titanicul cu dragobetele, nici Di Caprio nu știe! ideea e făinuță, dar ai cîteva scăpări de ritm!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2019-02-24 12:44:27
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120430
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE