FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Uimitoarele aventuri ale lui don Pișcote de la Mandea (1)
Text postat de Gheorghe Rechesan
UIMITOARELE AVENTURI ALE VESTITULUI CAVALER DON PIȘCOTE DE LA MANDEA (1)

DECOR: Țarină după arat; brazde strîmbe, parcă desenate de mîna unui copil; un tractor fără roțile posterioare, proptit într-un prepeleac; în fundal o căsoaie din paiantă, cu acoperiș din tablă zincată plus un turnuleț cu un cocoș poleit în vîrf; un cîrd de ciori se rotește pe cerul imaculat

SCENA I:
NELU BELEA zis „ don Pișcote” (proptit într-o furcă știrbă scrutează cu priviri încruntate orizontul; de departe silueta sa ciolănoasă aduce cu o sperietoare de ciori):
Vremuri grele ochesc în zăruri,
Croncănit dă corbi și ciori
Să adună pă cărăruri,
Liotă dă zburători
Țărișoara-i oropsită,
Năpădită dă tigori
Nu aș pierde o clipită,
Să-i fac zob pă trădători”

De după uluci apare gîfîind și săltîndu-și pîntecul un ins rotofei, fălcos și uns pe buze.

MIȘU PURIC poreclit „ Sanchi Brînza”:
Sai, stăpîne, cum săreau acei străbuni
Că e vai de-a noastră vatră
Colo-n luncă, pîntre pruni
Și-a pus corturili-o șatră.
Căldărari c-obraz dă tuci,
Cocălari dă stirpe rară,
Puradei mînjiți cu muci,
Plănuiesc în prag dă sară
Să se-apuce dă ciordit
Domnu știe ce năpastă,
Ne mai paște negreșit...

DON PIȘCOTE (agitînd furca):
Să n-am parte dă hodină,
Și de boștina dă prune
Să zac zilnic în latrină,
Muștele în...dos s-adune
Pîn ce brațu mieu ăl vajnic,
Mai ceva ca Scandărbeg
P’ ăl din urmă danci obraznic,
N-o să-l culce colea-n jeg
Și pe stîrvuri dă garoi,
Io, cu pasu ăl mai falnic,
Voi giuca un tontoroi!
SANCHI BRÎNZA:
Doamne-ajută, brav hidalgă,
Sfinții să te ajute-n cer
Că în țărișoara dragă
Nu-i un altu cavaler,
Patriot șî om dă bine
Și cu brațăle dă fer
La vrăjmași să să ațîne...

DON PIȘCOTE:
Nu e vreme dă taclale,
Nici dă țuică dă Sălaj
Lasă oala cu sarmale,
Scoate mobra dîn garaj
Azi voi fi ce-am fost mereu:
Paladin al negrei mutre...
Adă-mi chivăra dă pleu,
Să le biruiesc pă cutre,
Să dau iama pîntre ciori
Dîn măsele dă pirandă,
Și dîn oase dă tigori
Să fac mîndrei o ghirlandă!

SANCHI BRÎNZA:
Care mîndră, brav ortac, că matale ești burlac?

DON PIȘCOTE:
A mai falnică în bust,
Și mai mîndră între fomei
Aia de mi-a dat să gust,
Mămăligă cu mujdei
Și mă jur pă fusta-i creață
Și pă ceriul plin dă stele,
Că nu-i alta mai isteață,
Cum îi Vio dîn Videle

SANCHI BRÎNZA (scoate dintr-un șopron o mobra 50 fabricată în anii 70 plină de colb și de rugină):
Oliolio, că mare-i focu
Ce cuprinsă al tău pîntec
Dac-aș ști s-ascult ghiocu
Ți-aș scorni, pă loc, descîntec...

DON PIȘCOTE(urcînd în șaua mobrei; motorul hîrîie și tușește aidoma unei gloabe atinse de tignafes):
Hai la luptă, brav scutelnic
Ciori să ucidem pă ogor
Și mă juruiesc, vremelnic,
Că te ung guvernator!
SANCHI BRÎNZA:
Unde? În vreo cuhnie aleasă, ori jupîn bănos la cassă?
Ba în insula Brăila, să halești godaci cu chila, vara sugi din țoi rachiu, iarna îmbli damblagiu!

SANCHI BRÎNZA (încălecînd o bicicletă pegas, produsă tot prin anii 70):
Să te-audă Dumnezeu,
Că de-atîta caș și brînză
Suflă-n mațe un alizeu
Și n-am pus un dram osînză!

SCENA II

Don Pișcote călărind mobra și Sanchi Brînza suit pe pegas aidoma unui asin deșelat ajung la marginea unei tîrle. Cîinii latră, măgarii rag, oile se bulucesc speriate.

DON PIȘCOTE (agitînd furca):
Iaca oastea magraoană
Bulibași muiați în aur,
Și cu clopu pă sprînceană
Faraoni ce-adoră taur,
Țigănimea îmbulzită
Iacă-l și pă tetea Faur,
Cu odrasla lui cănită
Halogeni experți în jaf,
Șuți cu mîna iscusită
Șmanglitori dă la a.n.a.f,
Furi și lepre pă ales
Iote-l și pă Pardailean,
Cum ciordeala îi dă ghes
Că-i din stirpea lu Satan,
Coarne care împung pîn fes
Magraoni ce mîna-ntind,
Baraglidini duși cu pluta
Dă pă Gange, dă pă Ind
Să ne zvîrle-n meclă sputa
Tătă spurcăciunea hindă,
Din hoție-și face parte
Tăndălind lenoasă-n tindă
Dar mă jur pă sînta carte,
Că-n șicoală nu-s prea dus
Să îi spîrcui dă departe,
Barem pînă la apus...

SANCHI BRÎNZA (mirat) :
Bulibașe și garoi? Lămurește-mă, stăpîne...că io văd berbeci și oi, buluciți, colea, în stîne!

DON PIȘCOTE:
Ai chiorît, bă, cap de iască,
Colo-n tufe stă pitită
Tătă oastea țigănească,
Dă năvală-ntr-o clipită
Pînă să te ștergi la ochi
Șparlesc țînci, godaci și hoare
Babele azvîrl deochi
Și ne scuipă-n felinare!
SANCHI BRÎNZA:
Zău stăpîne, pă tăpșan, nu văz talpă dă țigan... Pute-a urdă și a caș, colea-n tufe, pă imaș!
DON PIȘCOTE:
Vrăji ce-orbesc și șoimu-n zbor
Colb în ochi, dă balabuste,
Iruri hierte-ncet, cu spor
Și pitite pă sub fuste
Pălămidă, izmă creață
Să-ți ia văzu precum zic
Mintea să ți-o vîre-n ceață
Cu fum iute dă tizic!

SANCHI BRÎNZA (lingîndu-și buzele):
Văd miei fragezi pă proțap,
Iote, colea, și un țap...
Și dulăi de stînă șapte,
Leorpăind mălai cu lapte...

DON PIȘCOTE (ambalînd motorul mobrei și ținînd furca precum o lance se rnăpusti asupra stînii):
Mircea, Vlad, Miai, Ștefane
Turnați vlagă-ntr-al mieu chept
(șî vigoare-n brațu-mi drept)
Să n-am parte dă chiolhane
De nurlia mea vecină
(Și de scumpa-mi zaharină)
Dulcinica ot Videle
(ce-mi croi, nădragi, izmană)
Pîn ce din nația gitană
Cea pornită doar pă rele
Va rămîne, io v-o spun,
Cît să hierbi de-un chil, săpun!

Ce se petrecu, mai apoi, cînd Pișcote intră-n oi? Se iscă, firește, mare hărmălaie, săriră păcurarii care c-o boată, care c-un pietroie, să-l învețe pe hăbăuc buna purtare...cel ce dorește să știe mai multe, în continuare, să citească cele scrise în bucoavna sa de-un condei ales, scribălăul din Hispanii, zis Cervantes.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Deși fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalerești, povestea micului nobil Sache, (Don Quijote) din La Mancha care, influențat de lecturile sale, ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societății dambovitene și o reflexie asupra comportamentului uman...europeic! Nu te-ai schimbat de loc, doar ti-a mai incaruntit mustata! Felicitari!  
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2019-02-25 16:19:22
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  deh, maître, Cervantes e mandea!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2019-02-20 15:33:24
         
 
  imediat ce imi recapat nivelul,voi avea onoarea sa dau o steluta :)
 
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-20 15:28:59
         
 
  p.s. Don Pișcote e absolut genial.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-20 15:28:14
         
 
  și vot, că stelele văd că le scoate buricea.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-20 15:27:17
         
 
  De senzatie,mister R,congrats! :)  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-20 15:26:56
         
 
  n-am mai râs de multă vreme așa. ești în formă maximă, maestre. totul merse, chiar și accentul aiurea din

Și mă jur pă fusta-i creață
Și pă ceriul plin dă stele,
Că nu-i alta mai isteață,
Cum îi Vio dîn Videle

2 stele coleașa, să mai pună cine-o vrea.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-20 15:26:25
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE