FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
despre impostori:”Conțupistul muzelor
Text postat de Gheorghe Rechesan
DESPRE IMPOSTORI: ”CONȚUPISTUL MUZELOR”

Cred că e un truism ieftin să constați că România actuală a fost contaminată de mitocănie, de prost gust și de impostură, dar asta-i situația și trebuie să ne descurcăm, așa cum facem cu toate belelele care ne pică pe cap. Impostura e-o boală grea care a atacat nenumărați indivizi, sănătoși fizic, de la fruntea țării, priministresa care se-ncurcă în pronunțarea numeralelor și citește căznit orice foaie i se dă să citească, pînă la ultimul frizer din Ferentari care se autointitulează hair-stylist.
Dacă în viața publică și în cea politică impostura este un sindrom periculos, care ne poate betegi profund scoțîndu-ne definitiv din rîndul democrațiilor europene, pe tărîmul literelor ea se manifestă benign, ca un pojar care atinge toate muzele din repertoar.
Este cazul lui Aurel Conțu, care a publicat prin 2010, la editura online “Semănătorul”, un volumaș în care, cică ar pune bazele unui nou curent literar. Unul “nonconformist” intitulat ”Sublimism” și care, pretinde autorul, încă din titlu, ar fi nici mai mult nici mai puțin, decît o “întoarcere la ,originile poeziei” Să vedem, dară, ce-a răsărit din semințele sapiențial-lirice conțuriene și cam cu ce se “mănînc㔠la modul sublim, noua “delicates㔠literară!
Capitolul I este mai mult decît lămuritor pentru vulg, ori fanii săi subliminali și sublimi fiindcă, atins parcă de pana lui nenea Iancu Caragiale, Conțu se(ne) întreabă: Ce iaște sublimismul? Și tot el răspunde, firește:
” Unii, și nu puțini, și-au pus o asemenea întrebare, alții s-au întrebat, pur și simplu, dacă sublimismul este un nou curent literar și destui au vrut să știe dacă eu îmi revendic paternitatea acestuia”.

Edificator în modestia sa, autorul încearcă deîndată să ne lămurească cine-i “mama” pruncului înfășat de Eutherpe, căci, firește “pater incertus, ziceau latinii:
” Cum răspunsurile mele, pare-se, n-au fost în măsură să acopere întreaga paletă de curiozități și de nedumeriri, adesea chiar întemeiate, voi încerca în cele ce urmează să aduc clarificările necesare. Înainte de aceasta trebuie să ne întoarcem o clipă în istoria zbuciumată a poeziei și abia după aceea, prin contrast, să vedem unde se situează sublimismul.”
Și ne înșiră mai departe, ca-n abecedar tot ce poate fi găsit mai relevant cu un search pe google:
” Sintetizând, observăm că barocul își manifesta preocuparea pentru detaliu exacerbat, umanismul doar pentru om,văzut mai presus de orice, clasicismul oxcila (sic!) între rațiune și morală, romantismul între iluzie și amăgire…ș.a.m.d. …postmodernismul să repună în drepturi percepția individuală a omului asupra realității, care este unică și de neânlocuit.Din acest punct începe sublimismul.”
Acu, dacă ne-a lămurit unde-i punctul Ge al Eutherpei, buricul-buricelor pe care pune deștul cu dexteritatea lui Marius Chicoș Rostogan, Conțu ne mai vîră sub nas încă cîteva definiții culese din wikipedia și concluzionează abrupt:
"Sublimismul este, așadar, forma literară de transpunere rafinată, curățată de orice amestec impur, a percepției în cuvânt și deplasarea acestuia prin sublimare direct în Sine, fără a mai trece prin Supraeu.”
Să moară Benedetto Croce și Roland Barthes de necaz, și alta nu, că au ratat asemenea sublim, original, inovator și peste toate sedimentele salmastre ale liricii atotpurificator, precum agheasma din cisternele patriarhale pentru boalele babelor înghesuite lîngă robinet, de bobotează! Temîndu-se ca nu cumva să avem dubii, răzgîndindu-ne și lăsîndu-l cu plodul literar în brațe, teoreticianul, poetul și estetul Conțu se și grăbește să ne dea o pildă din opera-i poetică, sublimistă și profund originală, pe două coloane, una mov, alta rozalie ca chielicica de pe poponeața nou-născutului, așa ca să priceapă orice moașă literară, diferența:

SUBLIMARE
îi căutam sînii pe întuneric
dar în locul lor
am găsit două găuri
cît să-mi încapă mîinile
înăuntru
unde bătea
o inimă
(poemul Clipă de dragoste din volumul Himeriada)

DESUBLIMARE
o inimă bătea
înăuntru
unde mîinile mele deabia încăpînd
au găsit două găuri
în locul sînilor
prin întuneric umblînd.

Adică, ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
După brutala mastectomie, aplicată cu plaivazu său bont asupra țîțișoarelor bietei Eutherpe, Conțu ne trîntește și concluzia monumentală, credoul său estetic:
“ Nefiind vorba despre o sublimare cu efect terapeutic, ca în catharsis, ci de una cu caracter transcedental, de agregare a sufletului dintr-o stare în alta prin forța cuvântului, așa cum se întâmplă adesea și în natură, virtuțile formei, redusă la esență, declanșează acest mecanism misterios al transfigurării sublime. Adeseori vedem un râu dispărând misterios sub razele fierbinți ale Soarelui,dar îl regăsim apoi în roua de pe frunze,care la rându-i devine nor, iaracesta râu, ocean, mare sau fulg de zăpadă. Energiile ascunse în străfundurile inconștientului nostru, aflate într-o continuă fierbere,produc necontenit și invariabil aceleași transformări enigmatic și profunde asupra cuvintelor aceste Galthei (sic!)fascinante, cioplite în fildeșul clipei.”
Iaca, nene Iancule, noul și orighinala corentă literaturiceasc㠓egzistă”, e transcedentală, se evaporă, fierbe, dă în clocot (ca borhotul boștinei pentru trascău), redusă la esență, transfigurată, sublimă am putea zice…dar, lipsește cu desăvîrșire!
În capitolașul numărul doi, ni se servește și șablonul după care se poate scrie, nici mai mult nici mai puțin, sublimist:
”Un poem este sublimist atunci când îndeplinește următoarele condiții:
-are un titlu semnificant
-are o formă neregulată, dar condensată la maximum : de la 1la
cel mult 12 versuri și un cuvânt subliminal, cu sau fără o pauza între ele
- are tonalitate internă și cursivitate
- păstrează din întregul percepției doar esența
- are rezonanță in măsura versului alb sau rimat
-conține cel puțin un cuvânt subliminant ”


Credeți, cumva că-i destul după atîtea bîiguieli și bosocrodeli, sublimante, sublimiste și subliminante? Așșș, ți-ai găsit! După lămurirea aceasta sapiențialo-liricoasă, Conțu se repede și trece cu frenezie prin toate simbolurile, miturile și arhetipurile culese pe daiboj de pe Wikipedia. Nimic nu-i scapă de la miturile Eladei pînă la panteonul mayaș-aztec-toltec, îi numără fulgii ciorii lui Poe, îl îmbălsămează în feșele platitudinii pe Osiris, îi taie aripile lui Icar, îl scoate de chică din apă pe Oannes, o se sclifosește oleacă cu Enid, Astarte și cu sumerienii inventatori de litere întipărite în lut (că literature online nu se inventase) că și ei, vezi doamne, îs tare sublimiști, o ia oleacă razna rstogolind Steaua lui David prin pajiștea Kabalei, mai-mai să dea cu oiștea-n gard că Ieremia nu se sublima subliminal prea ușor. O face cu spor, ca la întrecerea socialistă pentru depășirea planului la prășit boscoane, de multe ori initeligibil și de un comic, adesea involuntar, ca atunci cînd se agață ca o caragață de simbolistica vampirului dovedindu-se corijent nu numai la ortografie dar și la biologie:
"Fiind o îmbinare ciudată între pasăre și animal,dar și singurul mamifer dintre animale și păsări care este înzestrat cu mamele și hibernează, liliacul pare să-și merite renumele..." Renume, bineînțeles, sublimistic!
În fine,”conțupistul muzelor “ ajunge tîrîș-grăpiș, la liman, înturnîndu-se ciclic și, firește subliminal-sublimist, la pruncul nemîncat, nelăut, cu pelincile maculate pe care l-a adus pe lume:
” Strigătul copilului care se naște și care își exprimă revolta în prima clipă a existenței sale, dovedește fără putere de tăgadă că omul vine pe lume perfect înzestrat pentru a face față tuturor încercărilor vieții.Cei care spun că pruncul nu are conștiința propriei sale existențe și că psihicul său se dezvoltă pe parcursul vieții, în cadrul unei comunități exclusive umane, este falsă. Copii părăsiți sau crescuți de animale supraviețuiesc întotdeauna, se dezvoltă și se adaptează mediului înconjurător. Lada cu zestre a ființei umane, cuprinzând întreaga trăire psihică a umanității, de la origini până în prezent, este moștenirea existențială pe care ființa în general o primește la naștere, o folosește și o transmite îmbogățită urmașilor. Sinele nostru, prin urmare, este o Carte a vieții deschisă spre lume, spre Eu, din care ne luăm fiecare bruma de cunoaștere, de iubire și de ură, ignorând cel mai adesea conștiința morală, Supraeul, cu care ne-am procopsit de-a lungul a milioane de ani pe nebăgate de seamă:

în Sine am trăit ce alții
au lăsat în mine
și viața mea se-adaugă
în raftul Sinelui
precum o carte
căci scopul vieții
se găsește-n Sine
iar viața mea prin Sine
merge mai departe”

(Poemul Arhetipul din volumul Ecce homo!)

Strașnic mamoș, nemaipomenită moșire… eu am parcurs-o, mărturisesc cu sentimentul că mi-am pierdut o oră prețioasă din viață citind neroziile, platitudinile și sclifoselile conțuciene. Nu vă îndemn să-mi urmați exemplul dar, dacă o faceți, consolați-vă că impostura sa benignă are tot atîta efect asupra mediului cultural romînesc cam cît avea, pe vremuri revista ” Săteanca” asupra ciclului menstrual al curcilor domestice.



Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Florentine, conțupismul sau sublimismul, cum îi zice întemeietorul său este un curent literar profund ancorat în sublim;atît de ancorat încît lipsește cu desăvîrșire!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-05-03 19:29:14
         
 
  (...) am numărat 27 de postări (...)  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2018-05-03 18:47:53
         
 
  M-am uitat din curiozitate pe titlurile din prima pagină, dat fiind că un nume îți sare vrând-nevrând în ochi. Am numărat un număr de 27 de postări din 50 în dreptul marelui creator de curent literar.
PS. Remarc, totodată, și dispariția articolelor politice după retragerea auto-intitulaților "anti-haștagiști”. Pe când, domnule Corbu, o nouă polemică eco-politicară așa cum se cuvine?
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2018-05-03 17:01:23
         
 
  Amenintarile domnului Cristescu legate de scaderea nivelului meu ma afecteaza enorm in zona coatelor, promit sa trimit numai comentarii si texte eco. Oricum, ca sa amenint si eu,la urmatoarea scadere de nivel,pa europica,nu-mi voi retrage textele,dar nu voi mai posta nimic aici,sa ramana cu buricea si contulache. Amin.

Rudy
 
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2018-05-03 16:57:55
         
 
  Și de la mine stea, Gheorghe, atunci când oi putea! Deja am întrevăzut germenii unui adevărat curent literar: Clonțismul. Ce curent literar...
curentul curentelor.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2018-05-03 16:52:15
         
 
  eu unul aș desființa facilitatea blocării comentariilor și aș pune la dispoziția tuturor userilor, indiferent de nivelul de acces, două butoane, like-dislike. în condițiile astea, nu cred că un veleitar, indiferent cu cât fanatism crede în steaua lui, va putea ignora multă vreme reacția publicului. sigur, vor fi și scandaluri, dar astea sunt sarea și piperul vieții literare.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-05-03 10:30:33
         
 
  Fane, aici miza e mult mai importantă, poetul, estetul și teoriticianul Contzu pretinde că ar fi creatorul unui nou curent literar original, pe care-l coace(după propria-i declarație) din tinerețea-i poeticoasă ;să-i contești gogomănia i se pare un act de lezare a profunzimii sale lirice sublimiste, ba mai rău, o piedică în calea obținerii unei pensioare de la Manolescu...cît mai este el capul u.s.r., sublimat ori nesublimat!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-05-03 09:44:27
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  "și nu ești cel mai îndreptățit să emiți judecăți de valoare asupra scrierilor mele, fără să te uiți la ale tale."

dubla ipostază autor-cititor, sămânța răului pe site-urile literare. zici că scriu rău? păi și tu scrii (de parcă asta ar salva ceva). zici că scriu bine? vere, te iubesc.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-05-03 09:18:14
         
 
  să fim serioși, l-aș invidia pe Marquez, Vargas Llosa, Faulkner, Cărtărescu pt ce au scris (deși în toate ar fi o doză de enormă admirație și apreciere)dar să invidiezi pe un Conțu, asta e de tot rîsul, ești culmea ridicolului, amice!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-05-02 22:06:58
         
 
  p.s cît despre presupunerea că-ți invidiez creațiile și nemaipomenitul cv literar sunt afirmații atît de ridicole încît mă umflu rîsul și nu pot să scriu nimic concludent.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-05-02 22:04:56
         
 
  Nu am pregătirea și nu sunt îndreptățit să-ți critic bîiguielile și aiurelile pseudoestetice, Conțule? Cine te-a informat și cine hotărășeste asta, o instanță sublimistică? Nu arunc cu noroi, ți-am pus oglinda în față și nu ți-a plăcut deloc ce ai văzut în luciul ei și reacționezi ca o țață, în pofida afirmațiilor că nu-mi vei mai adresa niciun comentariu.Da, Conțule, o țață lașă și ofuscată care provoacă controverse și-apoi își închide caseta comentariilor. Dacă ești bărbat și nu o fantoșă sublimată-n ridicol descuie-ți textele și rezistă comentariilor de tot felul, nu numai celor pupăcios laudative!
Apropos de RL, ce texte ți-au fost apreciate acolo?Care dintre criticii momentului te-au considerat o voce aparte în peisajul liric autohton?
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-05-02 22:02:18
         
 
  Aici se dezbat texte. Nu viața privată, nu pregătirea sau ocupațiile userilor. Cine face asta comite un atac la persoană. Și suportă consecințele prevederilor regulamentare. Limbajul vulgar și atacul la persoană nu sunt permise aici. Am invalidat două comentarii ale domnului Florin Rădulescu în care termeni precum ”cioban” ”tractorist” mulsul vacilor, căutatul bibilicilor de ouă și altele reprezint㠔esența” încălcării regulamentului. Domnule Rădulescu, faceți eforturi inutile. Nu puteți dumneavoastră încâlca regulamentul cât pot eu invalida aceste încălcări. Peste 3 zile veți avea, din nou, nivelul ridicat. Asta nu mă va împiedica să vă reduc nivelul dacă, iar, veți încălca regulamentul.

Prin urmare, distinși colegi, rezumați-vă la texte, la valoarea textelor, la creativitate și originalitate, la dezbateri în spiritul regulilor polemicii civilizate.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-05-02 20:58:57
         
 
  Întotdeauna, din comparația merelor cu perele se ajunge la o concluzii false.

Literatura online, site-ul cunoscut și sub denumirea de ”Atelier literar” este un spațiu de dezbatere democratică și necenzurată a temelor privind literatura și, uneori, nu numai. Este România literară un astfel de spațiu? Câți dintre literații de acolo ar rezista unui astfel de grup deschis și unor dezbateri ca aici?

Prin urmare, este nefericită comparația acestui spațiu cu acela al României literare!

Dacă totuși doriți să comparați RL cu Europeea faceți-o. Dar cu Revista Europeea. Este adevărat, acum, Europeea nu are un istoreic similar cu al RL. Și, evident, nici personalitățile de acolo. Dar, din punctul de vedere al calității textelor publicate Europeea nu are de ce să aibă complexe. Nu are de ce să se rușineze. Cine vrea să mă contrazică să vină cu exemple concrete. Și de la RL și de la E.

PS. Dezbaterile polemice, de principiu, au la bază diferențe de percepție, evaluare și gândire. Și astfel de dezbateri, întotdeauna sunt bine-venite. Așadar ofuscarea nu-și are rostui în asemenea situații. Argumentație și eleganță. Și dozarea corespunzătoare a eforturilor. Nu se utilizează ogive nucleare când nu-ți place zborul fluturilor.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-05-02 20:40:18
         
 
  Ca să vorbești despre impostură și să arunci cu noroi în oricine te critică, prietene de site, trebuie să ai pregătirea și distanța necesare. Tu n-ai nici una, nici alta! Nu te-ai remarca prin vreo operă literară deosebită și nu publici în România literară, de exemplu,mărginindu-te să scurmi pe acest site, alături de mine, și nu ești cel mai îndreptățit să emiți judecăți de valoare asupra scrierilor mele, fără să te uiți la ale tale. Sublimismul este o idee din tinerețe, în care am crezut, dusă până la capăt. Pesemne că nu-i cine știe ce, o fi având și greșeli de scriere, cum ai și tu, dar există. Să nu uităm de himerism, deprimism, fracturism și câte or mai fi! E mai
indicat să scrii ceva decât să-ți omori timpul criticând pe alții și să nu rămâi cu nimic. Pe de altă parte, disperarea cu care te agăți de fiecare greșeală de scriere, de orice creație a mea, ascunde multă invidie ( altfel de ce-ai face-o? mai ai 1400 de membri ai site-ului!), micime sufletească și lipsă de inspirație. Te compătimesc sincer. Dacă acesta este idealul tău în viață, dă-i înainte!
 
Postat de catre xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx la data de 2018-05-02 19:29:41
         
 
  Contulache ar trebui sa ramana extaziat ca un prozator de senzatie scrie despre creatiile lui aiuristice. O sa dau stelutza dupa recapatarea nivelului.5 MAI,asa a promis proprietarul acestui loc de dat cu capu'.

Rudy
 
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2018-05-02 15:32:35
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE