FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
de ziua muncii
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
De ziua muncii –
la soare uscându-se
pielea unui cal

(Șerban Codrin)

De ziua muncii este o menționare uzuală, comună a momentului în care ne aflăm, la soare localizeză unde se petrece faptul că pielea unui cal se usucă. Niciunul din cuvintele de mai sus și nici modul în care ele sînt articulate nu le face să se remarce, să iasă din registrul stilistic al vorbirii cotidiene prin care comunicăm în mod curent (și plat) ceea ce este sau se întîmplă. Limbajul este unul de proces verbal constatativ. Neutru pînă la a da impresia absenței oricărei implicări în ceea ce este notat.

La soare, întinsă pe pămînt sau pe un gard, pielea unui cal se usucă. Am abandonat cuvintele și sîntem în fața faptului, a imaginii sale evocată prin intermediul cuvintelor. O imagine mai mult sau mai puțin pitorească, deși, acolo unde poate fi văzută în realiltate, ea este cît se poate de firească. Contemplînd pielea întinsă la soare și amintindu-ne că este 1 mai, Ziua Muncii, nu se poate să nu simțim ironia amară a poemului.

Ce ne ajută să lăsăm în urmă si pielea uscîndu-se la soare, imaginea la care ne trimisese textul haiku-ului? Faptul că semnificația a trei dintre cuvinte filează, pîlpîie nesigur și ne stimulează să căutăm și alte posibile aluzii, să găsim și alte legături între ele. Ziua muncii poate fi și sărbătoarea muncii dar și ziua de muncă obsesiv repetată. Uscarea virează pe nesimțite dinspre neutralitatea zvîntării și a deshidratării către ariditatea vieții și uscăciunea sufletului. Calul cu nobelțea pierdută, a cărui înjosire ne umple de o uriașă nostalgie și ne face să înțelegem deturnarea nefastă a destinului nostru. Ele sînt fisurile apărute în imaginea care mima realitatea, fisuri care ne permit să scrutăm prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului.

De obicei, calul este resimțit ca un animal nărăvaș și nobil. Aici însă a rămas numai relicva animalului de povară care și-a isprăvit viața de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele și os, se odihnește acum la soare numai pielea.

E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar ciolane și piele, un truditor oarecare. Pielea lui se sorește, simțindu-se pe moment, ca și pielea calului, scăpată de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de sărbătoare. De mîine însă, zilele muncilor îl vor usca încet, încet aidoma pieii de cal.

Scena văzută, la fel ca textul la început, a declanșat și ea spiritul nostru căutător. Ambiguitatea unui simplu nume, ziua muncii, luată la propriu și la figurat, asociată cu imaginea pieii uscate, ne-a trimis pe o pistă meditativă extrem de fructuoasă. Nu știm dacă, doar văzînd pielea pe gard, autorul a vibrat la toate aceste asocieri. E de ajuns că, așa sărăcăcios cum sînt formulate, ele sînt suficiente pentru a ne face să resimțim, cu un efort de imaginație, un evantai de semnificații debordînd dintr-o banală piele de cal care se usucă la soare. Să resimțim că ea spune ceva important despre viața umană. Sau inumană.

Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Nu are legătură valoarea unui text cu ”puterea europeic㔠sau cu relațiile interpersonale.

Repet, v-am mulțumit și vă mulțumesc pentru ”cârtelile dumneavoastr㔠chiar dacă, uneori, extrem de acide. Au fost constructive și m-au motivat.

Trecând la noua revistă, am făcut o incursiune, nu exhaustivă dar destul de extinsă, în arhiva Literatura online. Am rămas impresionat de calitatea textelor pe care le aveți și, mai ales, de numărul acestor texte. Da, acest efort vă îndreptățește să vă expuneți punctele de vedere.

Îmi cunoașteți și vă cunosc opțiunile politice. Faptul că, probabil, în mare parte sunt divergente, nu înseamnă că trebuie să ajungem să ne păruim. Putem dezbate civilizat și contradictoriu. Însă respectându-ne opțiunile.

Lucrez acum la un prim NEWSLETTER al noii reviste pe care intenționez să-l trimit tuturor membrilor Europeea (activi sau foști activi) Este și un test. Vă rog, dacă îl primiți să confirmați primirea. Rugămintea este adresată tuturor membrilor Europeea.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 21:32:13
         
 
  Supralicitați. O să zică pribeagul că m-am dat cu puterea. Și bat drumul spre Canossa.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2018-04-23 21:00:16
         
 
  Erată: ale unor  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 06:29:23
         
 
  Da, haiku-ul reprezintă vârful unui aisberg cultural auctorial care interacționează cu un nevăzut ocean cultural lectorial. Comentariul de mai sus constituie un model practic de astfel de interacțiune. Care permite glosări individuale pe tema denotată și pe haloul tematic sugerat de cele trei versuri. Ca elemente detonatoare a unor adevărate explozii creative cultural.  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 05:20:24
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120431
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE