FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Lipiile lui Haludi
Text postat de Florentin Sorescu


Haludi ne-a făcut să ne simțim cu adevărat speciali, aproape că am început să ne uitam de sus la clasele normale întrucât de data aceasta ea a fost cea care a vrut să vină la noi, nu pentru că a certat-o domnul învățător sau pentru că ceilalți copii erau răi cu ea, ci pentru simplul fapt că aici s-a simțit ca acasă, acest lucru ne-a luat cu totul pe nepregătite, nu eram obișnuiți ca cineva să se uite la noi ca la niște copii normali afară de doamna noastră, asta te face să te simți puțin mai altfel, ți se pare că ai și tu colțișorul tău pe care îl râvnește cineva, nu ești chiar de aruncat, ea a venit dintr-o clasă de copii foarte deștepți cu care domnul învățător făcea numai exerciții grele cu care să obțină performanțe, numai că Haludi vrea să învețe lucruri simple așa cun învață orice copil, când doamna a intrebat-o de ce vrea să rămână la noi a răspuns simplu și firesc, "Pentru că vreau să fiu o fetiță normală", asta ne-a lăsat pe toți muți, chiar și pe doamna noastră, a fost unul din acele momente în care simți că se întâmplă ceva special și nimic nu va mai rămâne la fel, ca un lucru pe care nu-l puteai înțelege și capătă dintr-o dată un sens, tatăl ei are o brutărie în care face niște pâinici subțiri și rotunde ca niște farfurii numite lipii, uneori Haludi ne aduce și nouă câteva pe care le împarte în mici bucăți, când gustăm din ele încă se simte dogoarea cuptorului și căldura unei familii normale
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23760
Comentarii: 120185
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE