FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
STUDIU ARHEOLOGIC
Text postat de Gheorghe Rechesan
STUDIU ARHEOLOGIC ASUPRA UNUI COPROLIT DE CAL GĂSIT ÎNTR-UN MORMÎNT BIZAR AL EPOCII DE AUR

Peisaj de echinocțiu timpuriu în șesul Deliormanului: țarini nearate, grămezi de gunoaie, tufe de scaieți uscați, o lizieră de salcîmi cioturoși între crengile cărora flutură ghemotoace smulse de spini din lîna oilor. Într-o rîpă joasă sau o albie secată, doi inși mînuiesc cu spor cazmalele înfigîndu-le cu icneli scurte în lutul cleios. Amîndoi poartă pufoaice vătuite, cizme de cauciuc și căciuli cu clape model sovietic pe cap, un echipament foarte potrivit pentru vremea neprielnică de afară. Cel mai vîrstnic dintre ei, un ins scund, burtos, cu obrazul rotund și rumen se oprește și-și șterge fruntea nădușită cu o batistă nu tocmai curată.
MIHU POTPURICEA:
− Domnu Ninel, tare bună ar fi acum o dușcă de rachiu, să ne mai înviorăm nițel!
NINEL PLEAVĂ (scoate din buzunarul pufoaicei o ploscă artizanală, ornată cu panglici tricolore, confecționată din plastic maroniu imitînd lemnul):
− Ia de-aici, domn profesor...o corcodușată autentică, calitatea-ntîi, fără adausuri și chimicale, am făcut-o cu mîna mea!
MIHU POTPURICEA (bea o dușcă lungă, se scutură și scuipă încîntat):
− Bogdaproste, că tare bună-i...te arde-n gîtlej și-ți scurmă mațele!
NINEL PLEAVĂ (ia înapoi plosca bînd și el):
− Principalu-i să fie corcodușele coapte și storșite bine, iar secretul meu este ca, atunci cînd pui bolbotina la fiert, să arunci în alambic și o mînă-două de găinaț uscat de cioară, că-i dă tărie...dacă n-ai ciori prin preajmă e bun și găinațul de curcă!
MIHU POTPURICEA :
− Și crezi, dumneata, c-o fi ceva important în rîpa asta?Că săpăm de două ceasuri și n-am găsit nimic!
NINEL PLEAVĂ:
− Firește că vom găsi, că nici nu m-aș fi apucat de treabă dacă nu m-aș fi documentat temeinic. Pe vremuri, la începutul anilor 70, aici se ridicau grajdurile unui c.a.p. fruntaș în producție!
MIHU POTPURICEA (proptit în cazma, cu un aer visător):
− Ce vremuri, domle! Eram angajat la Electroputere Craiova în perioada aceea ca bobinator categoria doi, secția electromagneți...într-o vară, fiindcă depășisem planul cu 300%, am fost premiat cu o diplomă de merit și o excursie de studii și-am avut ocazia să vizitez ruinele castrului roman din Caracal...o vizită care m-a marcat pentru toată viața...orice s-ar zice, domnule Ninel, aveau și comuniștii părțile lor bune, de pildă, educația care se făcea temeinic, organizat, cu scopul de a culturaliza...
NINEL PLEAVĂ (lovește cu hîrlețul un obiect ascuns sub stratul de humă moale):
− Evrika, am dat de ceva!
MIHU POTPURICEA ( aplecîndu-se spre groapă):
− Ce-i acolo?
NINEL PLEAVĂ (scormonind prin noroi scoate o oală hîrbuită și ruginită):
− Știam eu că Roller nu minte!
MIHU POTPURICEA:
−Să fie un scut daco-getic? Or un coif roman?Țucalul lui Traian?
NINEL PLEAVĂ (curățind hîrbul de tină):
− Nu, bre, e un artefact de producție autohtonă, turnat probabil din OL treizeci, produs la combinatul siderurgic Galați, pe la mijlocului secolului douăzeci, epoca de aur!
MIHU POTPURICEA:
− Noi suntem urmașii firești, ai celui care pornind din Scornicești, pe jos și cu avîntul firii sale proletare, a ridicat în socialism clădiri uluitoare...și, e valoroasă artefacta asta, domnu Ninel?
NINEL PLEAVĂ ( examinînd cu atenție oala):
− S-ar putea, vedem noi după ce fac datarea cu carbon radioactiv. Deocamdată, la o examinare sumară se observă pe fund și pereți o depunere reziduală unsuroasă cu urme de faseolus vulgaris, semn că a fost utilizată la prepararea iahniei de făsui!

Încep să sape amîndoi cuprinși de febrilitate. Groapa se lărgește și din adîncul ei se ivesc scînduri putrezite și zdrențe dintr-un țesătură sintetică, lucioasă.
MIHU POTPURICEA:
− Să fie un sicriu?
NINEL PLEAVĂ ( entuziast):
− Categoric, domn profesor! Vezi bine c-am excavat un mormînt din epoca de aur, începutul anilor 80, perioada cartelelor pe alimente, fiindcă respectivul a fost înhumat cu ceea ce avea el mai de preț (scormonind în noroi):uite și un polonic și o franzelă cu doi lei cincizeci perfect fosilizată!
De marginea rîpei se apropie un bărbat între două vîrste, deșirat, brunet, cu obrazul osos și părul cărunt. Poartă un hanorac ponosit și cară cu el un detector de metale.
HARUN HOVATAKIAN:
− Bună ziua! Pot să vă ajut cu ceva?
NINEL PLEAVĂ:
− Ce vrei, bă, țigane, ai pornit la ciordit?
HARUN HOVATAKIAN:
− Nu-s țigan, sunt armean din tată-n fiu...a noua generație stabilită în România... în sfîrșit, nu contează cărei etnii aparțin, voiam doar să știu dacă pot să vă fiu de folos, echipamentul meu este destul de performant, detectează orice obiect de metal, oricît ar fi de mic!
NINEL PLEAVĂ:
− I-auzi la nespălatul de zlătar! Vrea să ne ajute, șmanglitorul, cu onștrumentul lui jmeker...Mai bine spune-ne ce cauți aici, baragladină bronzată, ai venit să șutești ceva de preț?
MIHU POTPURICEA:
− Da, zi-ne, ai venit la șutit cu detectorul?
HARUN HOVATAKIAN (zîmbind):
− Nu obișnuiesc, sunt economist de meserie și umblu toată ziua cu valori!M-ați întrebat ce caut...e o problemă personală, destul de dramatică, nu știu dacă v-ar interesa!
NINEL PLEAVĂ (rînjind):
− Cauți tezaurul cu banii de aur a lu’ tac’ tu bulibașa zlătarilor, tartorele șătrarilor, ciordiți din sudoarea poporului, zi-i că nu-i așa!?
MIHU POTPURICEA:
− Domnu Ninel, l-ați făcut praf pe țigan, aveți o logică superioară, ceva de admirat!
HARUN HOVATAKIAN:
− Nu, nu caut niciun tezaur...dacă tot sunteți curioși și bine intenționați pot să vă spun...caut rămășițele pămîntești ale bunicului meu, c-așa-s obiceiurile funerare pe la noi, mortul nu-și găsește liniștea și pacea sufletească pînă cînd nu e îngropat după datină. E o întîmplare tristă, fiindcă a murit ca un cîine, împușcat în '53 de soldații securității în timp ce încerca să fugă de sub escortă. Un prieten mi-a dat ideea să cumpăr un detector de metale și să caut cartușele care l-au ucis, eventual ceasul pe care-l avea la încheietura mîinii în momentul morții!
MIHU POTPURICEA:
− Precis că moșu-tu era un exploatator ticălos și nesimțit care jefuia poporul dacă avea ceas de mînă pe vremea aia!
HARUN HOVATAKIAN:
− Era ceasornicar, avea o dugheană mică pe Lipscani...singurul lucru pe care-l exploata era timpul, nu-i ajungeau douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămînă ca să repare toate pendulele care i se aduceau în prăvălie!
NINEL PLEAVĂ:
− Las că știu eu cum devine cazu’că nu-s copchil de grădiniță! Ziua se făcea că repară ornice, iar noaptea umbla cu șpionajul în folosul yankeilor ori a bolșevicilor… între timp ciordea ce apuca,colea un ceas, dincolo o brățărică, un portofel, un inel cu nestemate… o lichea, ce mai, ca toți alogenii!
HARUN HOVATAKIAN:
− Știți multe despre înaintași mei! Unele mi se par de-a dreptul fascinante!
NINEL PLEAVĂ:
− Faci mișto de mine, tuciuriule?
MIHU POTPURICEA:
− Cum îți permiți, imbecilule, să faci mișto de un om superior de calibrul lui domnu Ninel!?
NINEL PLEAVĂ:
− Băi, cioroiule, află că venind vorba de înaintași, ai mei i-au depășit demult pe ai tăi...fiincă au stat de milenii pe petecul ăsta de țară și-au apărat-o cu piepturile goale împotriva hoardelor de migratori și de alogeni veniți cu șetrele la cerșit și la ciordit...așa că nu-mi da tu, mie, lecții de patriotism, țigane, cînd nici nu știi cu ce se halește!
MIHU POTPURICEA:
− Da, da, nu știi cu ce se halește...marș de aici, du-te la halogenii și migratorii tăi!
HARUN HOVATAKIAN (luînd detectorul în cîrcă se îndepărtează):
− Am înțeles...regret că v-am deranjat, voi pleca!
NINEL PLEAVĂ:
− Regreți pă mă-ta, aia colorată și cu multiple fuste-ncrețite...ne-aburești, garoiule, ca să pui laba pe piese inestimabile din tezaurul nostru național!
MIHU POTPURICEA:
− Praf l-ați făcut domnu Ninel, cu logica dumneavoastră superioară!
NINEL PLEAVĂ:
− Păi, cum...crezi că mă las io fraierit de orice bronzat care iasă la furat?
MIHU POTPURICEA:
− Așa-i, că toți ne-au furat, luînd cît au putut și cum au vrut din biata noastră țărișoară, iar ăștia de-acuma sunt mai răi decît bolșevicii! Eheee, dacă ar veni iar comuniștii la putere, știu că ar face ordine...hoții în pușcării, oamenii de bine în funcții de răspundere, toată lumea la muncă, nu la proteste de-a moaca!
NINEL PLEAVĂ:
− O fi...dar unde-am rămas cu analiza cînd ne-a întrerupt ciorditorul?
MIHU POTPURICEA:
− La epoca de aur, perioada cartelelor pe alimente!
NINEL PLEAVĂ ( apucă cazmaua și începe din nou să sape):
− Simt, am așa o percepție-n fibrele-mi sensitive, cum ar veni, materială, de natură arheologică, cum că-n mormîntul ăsta se găsește încă un artefact, unul unicat, nemaiîntîlnit niciunde în lume!
MIHU POTPURICEA (săpînd și el):
− Domnu Ninel, dacă-l găsiți, veți rescrie o pagină importantă a istoriei noastre! Eu am o singură rugăminte: nu mă introduceți, și pe mine, acolo, ca colaborator sau ca coautor, undeva, barem într-o notă de subsol?Să se bucure și studenții mei că am fost părtaș la o descoperire epocală!
NINEL PLEAVĂ (ridicînd din groapă un gogoloi mare, maroniu, conținînd fire uscate de paie, după toate aparențele un banal coprolit):
− Ce ți-am spus? Iaca dovada palpabilă!
MIHU POTPURICEA:
− Ce dovadă, maestre?
NINEL PLEAVĂ:
− Dovada palpabilă și de necontestat a existenței noastre continue pe aceste meleaguri...de la Dromichete pînă la Ceaușescu și urmașii lui...că de-aia se învîrtea garoiul ăla cu detectorul pe-aici, ca să ne saboteze eforturile și să ne fure identitatea!
MIHU POTPURICEA:
−Tot nu pricep!
NINEL PLEAVĂ (vîrîndu-i coprolitul sub nas):
− A ce-ți miroase, hmmm?
MIHU POTPURICEA (nedumerit):
− A bălegar de cal!?
NINEL PLEAVĂ( triumfător):
− Ezact! Dar nu orice cal, ci unul pur-sînge românesc!
MIHU POTPURICEA:
− Asta înseamnă că cel îngropat aici era căruțaș la gospodăria c.a.p.ului?
NINEL PLEAVĂ:
− Faci progrese, domn profesor, așa-i! Se știe că-n toate mormintele antice, din cele mai vechi epoci ale istoriei, mortul era înhumat împreună cu animalul său preferat și cu uneltele meseriei sale...hai, pune mîna, dă-i bătaie și sapă mai departe, poate găsim biciușca lui Imre Asztalos, c-atunci elucidăm și enigmele revoluției din '89!

n.a.
1.în pofida aparențelor acest text este un pamflet.
2. titlul este inspirat din dramaturgia lui D.R. Popescu
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  du-te dracului de nebun!

Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-18 18:06:17
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 22:52:25
         
 
  e chiar interesant cum îți joci rolul de ”justițiar”patriotard încercînd să te autoconvingi că ești real;cred că în limbajul de specialitate se numește dedublare cognitiv-afectivă.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-20 22:50:35
         
 
  du-te dracului de nebun!
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-18 18:06:17
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 21:32:53
         
 
  știi, paradoxul e că tu chiar prezinți o simptomologie de dezaxat...paranoia ta xenofob-belicoasă, crizele de verbialism excesiv, tendințe suicidare( adică te-arunci singur în gol, fără să gîndești)toate astea îs semnele unei sănătăți mentale alterate.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-20 21:27:10
         
 
  du-te dracului de nebun!
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-18 18:06:17
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 19:29:54
         
 
  peio, am greșit! nici scaraoțchi nu te-ar caza, ar sări cazanele-n aer, talpa-iadului și-ar face sepuku auzindu-te c-o faci garoaicăă împuțită și ar îngheța iadul în prezența ta!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-20 19:12:43
         
 
  Mai exact, folosindu-ți duioasele vorbe:

du-te dracului de nebun!
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-18 18:06:17

 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 17:43:46
         
 
  Da' du-te-n sss... că te rupi, țigane! Că tot ești tu obișnuit să umbli cu ciricliul prin lume! Adică ești o japiță ordinară, te ascunzi după false chestii literaturnice și crezi că poți insulta liniștit? Uite că nu se nimerește al nesfârșit asta. Totul, până la a-ți bate joc de istoria acestei țări și de destinul acestui neam, cu care nu ai nici în clin, nici în mânecă. Te-am îngăduit aici, să-ți câștigi un codru de pâine și ne scuipi în față? Hai sik tir, vopsitule!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 17:32:31
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Înțelegeți, acum, stimabile și onorabile proprietar de sait literar de ce intenționez să părăsesc europeea?  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-03-20 17:27:23
         
 
  Păi atunci, dle Cristescu, când eu îl numesc pe Zegheșan - căci e pamflet, nu, chiar și în comuri? - când îl numesc pe acest peronaj jegos țigan borât, de ce se cheamă că-l discriminez?
Iacă, și mai jos, am scris un pamflet scurt la adresa lui Zegheșan. Cine e Zegheșan? Dacă ăsta, Recheșan, se recunoaște și se identifică în comurile mele, cu ce-s eu de vină?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 17:01:01
         
 
  Suferi rău, tuciuriule, suferi rău!
În callitate de migrator, este evident că nu poți avea niciun fel de legătură cu pământul ăsta, devreme ce îți permiți, nemernicule, laolaltă cu alte boiate antiromânești, să ne mânjești istoria cu balele tale de țigan borât. Ar trebui să fii prins, tăvălit prun catran și fulgi, după care să ți se dea drumul în râpă.
Caricatură genetică ce ești!
Mai și ai tupeul să mă acuzi pe mine de discriminare când tu-ți permiți, nemernicule, să mă insulți la mine-n țară? Huo, baragladinelor, cu șatra voastră haștagistă de nespălați și afumați, cu tot!
Vă credeți mai jmekeri ca bomba atomică, dar va veni vreme când o să trebuiască să dați scoteală pentru ticăloșia de a ne insulta pe pâmântul nostru, parveniților, migratorilor, ciori vopsite!
Crezi că dacă te ascunzi după un așa-zis pamflet, de fapt o insultă evidentă la adresa poporuluui român, asta te scuză, nemernic tuciuriu ce ești? Până acum te-am răbdat, că te-ai luat numai de mine, dar acum dovedești ură nemărginită față da nația asta, cu acare nu ai nimic de-a face, potaie colorată?


 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 16:58:06
         
 
  Nechezan nu are leac, asa l-a facut ma-sa, stramb la minte !
MIHU POTPURICEA si NINEL PLEAVA, nu sunt atacuri disimulate la persoane, domnule Cistescu ?
 
Postat de catre Mihail Buricea la data de 2018-03-20 16:46:50
         
 
  Greșit domnule Peia, greșit. Este un pamflet adevărat. Ținta pamfletului nu are ce face. Nu poate decât să strângă din dinți și să scrie un altul la fel de bun sau poate mai bun. Dar atenție, fără nume priorii directe fără înjurături sau insulte. Trebuie să rezulte textual. Și să nu încalce legea discriminării. Pentru că, vă previn, riscați amendă. Poate o căutați pe net sau poate o caută cineva și o postează. Din păcate trebuie să plec la after. Vb mai târziu.  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-03-20 16:42:45
         
 
  Poate că ar trebui să-i pun trei stele ca să vadă și Rădulescu?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 16:41:02
         
 
  Iată provocarea!
Dacă eu voi veni cu pamfletul de nuanță țigănească, zegheșan va sări ca ars, că-l discriminez!
Ce zici, Rădulescule, au trecut vreo două minute de când propuseși tu nu-ș' ce armistițiu?


 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-03-20 16:25:26
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE