FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Ăla la beci, ăla la beci - clopotarul satului
Text postat de Mihail Buricea
Aveam cam patru cinci ani
și ne jucam în țărâna de pe drum
La noi în Glod
prin fața casei bătrânești
treceau oameni
la deal și la vale
la muncă sau de la muncă
și te trezeai că te-ntrebau:
- Bă, puță, al cui ești ?
- Al lu’ Ion al Ionicî
răspundeam eu timid
- Ce mă tu ești zăpârstea ?
- Eu nu sânt zăpârstea, eu sunt Mihai
- Mă=ta unde e ?
- În bucătăria de vară
face demâncare
- Bă, strânge-te-ar mă-ta-ntre picioare,
spunea malițios
și hodoronc-tronc câte unul
- Ba pe tine, ba pe tine!
răspundeam eu necăjit.
Odată, din vale, pe la Nița Sârbului
venea grăbit un om mic de statură
cu niște pantaloni largi de dimie,
având un petic mare și negru în fund
cu cămașa de cânepă ruptă și ponosită,
nebărbierit,
cu o pălărie pe cap cu borul lat
desculț și cu tălpile late,
disproporționate cu înălțimea sa
Venea în urma unei turme
de trei capre și două oi
Când s-a apropiat de noi
a strigat cât l-a ținut gura :
- Bă, intrați în obor că vă-mpung caprele!
- Bă, n-auziți ?
Că vă bag la beci !
Când am auzit de beci,
am fugit mâncând pământ,
pe la spatele casei
ascunzându-ne
printre lemnele de foc,
rezemate de un dud
bătrân și găunos
Când am auzit de beci
îmi și imaginam beciul
de sub casa noastră
întunecat și răcoros,
unde credeam că se află babaul,
cu care ne speriau cei mari
când nu eram cuminți
După aceea,
cum îl zăream pe drum,
apropindu-se de noi,
intram în panică
și fugeam ca potârnichiile
care pe unde putea
strigând cât ne tinea gura:
- Ăla la beci, ăla la beci!
După ce credeam
că se-ndepărtase destul,
din dreptul casei noastre
ieșeam în drum
și continuam să ne jucăm
ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic
Când am crescut mai mărișor
și mă duceam la biserică de Paști
mare mi-a fost mirarea
când l-am zărit
pe Ăla la beci cum strângea
cam cu forța
ouăle roșii
cu care luau oamenii paști
și le punea într-un coș de nuiele
Speriat de întâlnirea cu Ăla la beci
cu glas tremurând
am întrebat-o pe mama,
care mă ținea strâns de mână :
- De ce ne ia ouăle roșii Ăla la beci ?
- Ce vorba e aia, Ăla la beci ?
E clopotarul bisericii
Ion al Porumbicî,
poreclit Peneș,
strânge ouăle roșii pentru popa
că așa s-a pomenit
aici la noi în sat
de când mă știu...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE