FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Poem dezinvolt
Text postat de latunski criticul
sub Copacul disputei,
zbuciumat se legăna sufletul meu
- ca un elefant în hamacul păianjenului -
pînă-mi căzu în brațe verișoara maimuță.

- așa să ne ajute Darwin, vere,
- mare e Domnul și la vedere
e gravitația lui,
cum primejdioase sînt și
legăturile dintre veri.
- ți s-a rupt craca, vere, ești cam amotric,
tot secretul stă în lungimea brațelor
și în dexteritatea de a scana
buzunarele zeilor.

- scopul meu este să iau lumină
pe nevăzutelea,
(?) oare pot să o țin în buzunarul secret
cît să nu mi se stingă iluzia, pînă cînd....

- ai grijă, vere, fără de veste Judecătorul
va coborî din Copac, dînd fiecăruia
fiece năluciri, ele i se vor descoperi treptat,
pentru că sfînt, sfînt, sfînt este
Arborele comun
și mari sînt tainele nălucirilor,
acoperirea nu este tot una cu descoperirea
-zise vară-mea - apoi adormi în brațele mele,
-inima ei bătea ca un potir învolt -

gata,
s-a dat drumul la apocalipsa particulară! (!
exclamă răposatul meu profesor
de zoologie;
- pace tuturor și duhului tău - îi ținu isonul
preotul meu de familie.








Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE