FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
odatã am jucat pititea și nu m-a mai putut gãsi nimeni
Text postat de Florentin Sorescu


De câte ori îl vedeam pe Chaplin îmi venea să plâng, mi se făcea așa o milă că nu mă puteam abține, poate pentru că în spatele tuturor giumbușlucurile sale intuiam o singurătate care te sfâșie, copiii simt mult mai bine acest lucru, jocurile sunt cel mai eficace mod în care să uiți, adică să te ascunzi de tine, odată am jucat pititea și nu m-a mai putut găsi nimeni, nici măcar eu, chiar și în fotografii mă ascundeam în spatele unor strâmbături și tata, prostul de el, se supăra ca de o drăcie, în timp ce toți ceilalți se crăcănau de râs.



































Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23785
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE