|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hai să ne erijăm (reluarea textului mai vechi Cabotinul) |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
Orice om are dorințe, pretenții, ambiții (mai mult sau mai puțin nevinovate). Ele sînt cele care îi dau energia și impulsul de a făptui. Sînt vectorii care îi direcționează acțiunile.
Prin intermediul lor se confruntă cu realitatea și își verifică înzestrarea. Și, cînd apare un conflict și un dezechilibru între dorințele și resursele sale (adesea insuficiente), este obligat să-și reevalueze proiectele. Să renunțe, să se resemneze, să-și schimbe sau să-și ajusteze proiectele, să-și amelioreze condiția și competențele.
Omul este, în sensul bun, dezirabil, de ființă flexibilă și perfectibilă, o făptură care se învoiește cu ceea ce este (el și lumea) pentru ca acțiunea lui să nu fie în van. Greșește și învață din greșeală. Află că socoteala din tîrg e alta decît cea de acasă și înțelege că asta impune exigențe suplimentare pe care vrînd, nevrînd, ușor, ușor le interiorizează.
Veleitarul are însă probleme de resurse. Capacitatea, dotarea, talentul său nu sînt pe măsura pretențiilor pe care le emite. El revendică drepturi, merite, privilegii fără să-și evalueze corect resursele. Mai precis, fără să vrea să știe cu adevărat cine și ce este, ce dovedește clipă de clipă și ce ar putea să facă în caz că s-ar strădui cît de cît pentru asta. În cele mai multe cazuri este evident vorba doar de afișare: aere de superioritate, ifose.
Veleitarul este caracterizat deci de o opinie exagerată în legătură cu meritele proprii, însoțită de dorința ambițioasă ca această opinie să fie adoptată și de alte persoane. Este un înfumurat, pretențiile lui sînt inconsistente ca fumul nejustificate și deșarte. Nejustificate pentru că nu au un temei în înzestrarea lui și deșarte pentru că n-au cum să se împlinească. Și asta și pentru că veleitarul nu folosește pentru a se impune motorul, ci doar claxonul.
Veleitarul este doar un ambițios. Ambiția este o dorință mai intensă, mai puternică de a realiza ceva. Ea riscă însă mereu să fie deturnată de la o realizare autentică (fapte, producție, creație, împlinire umană) și deturnată către parvenire, către vînarea onorurilor și gloriei facile.
Veleitarul este suficient și satisfăcut. El nu ține să afle cine este, ci să-și ateste și să-și impună suficiența drept autoritate, merit, valoare. Ambiția lui nu este să fie cu adevărat (străduindu-se pentru asta), ci să se dea și să fie luat drept ceea ce de fapt nu este și nici nu poate fi vreodată.
Veleitarismul este rudă bună cu impostura. Impostorul uzeză de necunoștința sau de buna-credință a oamenilor și caută să-i înșele. Este un șarlatan, un mincinos, un potlogar, un escroc. O persoană care caută să se substituie altcuiva, dîndu-se de-a dreptul altă persoană, substituind identitatea și calitățile acesteia.
Mai la îndemîna oricui este însă o altă prestație, aceea de cabotin. Cabotinul, prin definițe actor mediocru, se mulțumește cu socializarea mai mult sau mai puțin cotidiană, cu publicul la îndemînă pe care îl îndeasă cu giumbușlucurile lui facile, teatrale, de prost gust. Scopul lui este să obțină succese ușoare cu mijloace ieftine.
Ce n-are cabotinul? Consistență. Lotul său este să-și afirme vocea, mimica, vocabularul așa cum i le-a dat dumnezeu pentru a se face remarcat. Pentru a umple scena, pagina, ecranul. Și de cele mai multe ori mizează doar pe insistență, volum, abundență. Viitură. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
D- le Popescu,
- Numiți o tocăniță drept ,,eseu"?
Ruigbist pe cel ce- ntinde o peltea?
Eu cred că o jumate de pigmeu
,,S-a erijat" in cultul CeTeA...
Pentru că eu găeesc cu cale,
Mă mir în fața personulității sale. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-12-29 05:00:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poate, cândva, dacă va fi cazul, acum sub nicio formă, aș face-o. Însă aș avea nevoie, se pare, de multe borcane. Și supradimensionate. De formol nu mai vorbesc. Și asta doar pentru Diorama cârcotași. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2015-12-28 09:18:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule EC,
vă propun să vă puneți pe blazon inscripția:
EUROPEEA, UN AVORTON DE NIȘĂ.
Nu închideți site-ul, puneți-l în borcan.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2015-12-28 09:09:22 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Un text perfect pentru scopul propus. QED! |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2015-12-27 09:49:14 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Motto: "Hai să ne erijăm în literați"
Eseu
S-a vrut , în ruigby, mare campion
Doar că eseul, aproape cabotin
I-a transformat motorul în claxon
Și ne-a dat literatul...clandestin!
|
|
|
|
Postat
de catre
Alex Popescu la data de
2015-12-27 09:26:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Da, am uitat să-i urez poftă bună... |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-12-25 04:27:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Am uitat ceva, d-le Buricea? |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-12-24 22:55:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ei si?
|
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2015-12-24 21:17:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Monumental! Ce ironie subțire, atâta de subțire, că de sub fracul aparențelor se vede rubașca de mahalagiu a celui ce cu academică detașare juisează cuvintele.Bun moment v-ați ales pentru practicarea onanismului cultural... Crăciun fericit, cu masa plină! |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-12-24 17:34:31 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23983 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|