FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Un sentiment nu moare niciodată
Text postat de Ioan Grigoras
“Uneori vântul mă face să cred că totul a durat doar o clipă.”
Octavian Paler

- Ninge-absurd în basme și mi-e dor de tine,
Andersen pe stradă bântuie tăcut,
Margini de poveste unde iarna vine
Să-mi aducă-aminte cum a început

Visul nostru tânăr cu-ntrebări letale,
Nerostite gânduri scrise-ntr-un poem,
Anotimpuri albe numai ale tale
Cu zăpezi polare duse la extrem.

Te întreb, iubite, vrei să-mparți cu mine
Noaptea asta rece, visul de-mprumut?
Ne-a unit o iarnă ce-a-mpletit destine
Și-n absurdul vremii, iarăși, ne-am pierdut.

- Ninge pe-acea bancă unde-am stat odată,
Simt topit pe buze ultimul sărut,
În povestea noastră iarna-i fermecată,
Ninge iar, iubito, ca la început.

Și mi-e dor de toate câte-au fost să fie,
Gura dulce-amară, focu-n șemineu,
Glezna ta subțire, trupul poezie
Bântuie prin basmul sufletului meu.

Se anunț-o iarnă plină de zăpadă
Cu ninsori bogate, ca un așternut,
Până-n primăvară, fără de tăgadă,
Regăsim poteca visului pierdut.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE