|
|
|
|
|
|
|
|
|
Noapte despletită |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
- E noaptea lungă, cerul e de smoală
Și eu mă plimb, nu pot deloc să dorm,
Te-aș vrea aici să-ți mângâi o petală,
Mă macină încet un dor enorm
Și nu mai știu ce cale mă așteaptă
În zori de zi, spre ce meridian
Să mă îndrept ca să mai urc o treaptă
Și să-mi alini, iubito, din alean.
E noaptea lungă, dorul mă doboară,
Mă uit la ceas, stă minutaru-n loc,
Privesc pe geam, e liniște în gară,
Să nu-ntârzii că simt cum mă sufoc.
- E noaptea sumbră ca magia neagră
Prinsă de vrăjitoare în perdele,
Eu lângă geamul mat par o tanagră,
Dar lutul meu e numai praf de stele.
Îmbătrânesc în toamna așteptării,
De dor de tine timpul a-nghețat
Și-o voce stinsă-n difuzorul gării
Anunță un alt tren întârziat.
Pe ce peron de gând, pe care parte,
Ne-am dat atunci o stranie-ntâlnire,
Iar dacă, și acum, suntem departe
A cui e vina? Poți să-mi spui, iubire?
Ioan Grigoraș & Liliana Trif |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|