FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
când orice gară ar da să urce în primul tren
Text postat de Barbu DG Valeriu

ca orice tristețe care se respectă
elegantă, discret pedantă, cu aer lejer preocupat,
aceasta de la șapte și un sfert
( tristețile au mersul lor mai precis decât cel al trenurilor)
contrar manierelor alese, trece ca un fulger
mă confundă cu vreo haltă oarecare, cine știe...
surâde subțire de după rictusul șui
și se prelinge mai departe
așa ofensă... de-a dreptul inacceptabilă
iar eu care îmi ridicasem până și pălăria
îmi pregătisem mimica adecvată, protocoluri...
fiindcă nu se cade să întâmpini oricum
o tristețe-fără-motiv
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  ai văzut vreodată o inimă stând în genunchii ei?
așa stă scriiciosul în fața cetitorului...
 
Postat de catre Barbu DG Valeriu la data de 2014-10-27 20:00:11
         
 
  Nu știu cum se întâmpinã o tristețe, dar știu cum se întâmpinã un poet: cu ridicat de pãlãrie, mimica adecvatã, reverențe, protocoluri.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2014-10-27 18:17:12
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE