FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Atâta toamnă este pe pământ
Text postat de Mihail Buricea
Atâta toamnă este pe pământ
pustiu de frunze moarte prin grădini
dansează diabolic cu un vânt
stârnit nebun din cer printre ciulini

Din când în când venind din temporar
se-aud strident croncănituri de ciori
ca-ntr-un cortegiu lung și funerar
jucat în crâng de niște bieți actori

Un câine latră-n noapte-a disperare
lângă o moară veche părăsită
iar clipele ce curg apăsătoare
sporesc mereu o tragică ispită

E totul cenușiu în strâmte spații
apusul zilei sfâșie lumina
sub spectrul din împărăția nopții
se lasă peste suflete cortina

Printre norii groși și negrii luna
nu aduce-n inimi liniștirea
ci amplifică nespus furtuna
impăienjenind strident gândirea

Și ca tot ce mișcă să rămâie
un pustiu adânc de toamnă sumbră
țipă trist în noaptea cea târzie
o ciovică dintr-un colț de umbră
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  nene Buricea, te-am mai intrebat, mai incerc si azi, ca viata-i lunga:
ce pacatele mele ai vrut a zice cu "venind din temporar"? din cate stiam eu, baiat de oras, ciorile trag la hambar, la camp, la starv, la masea, la temporar, nu prea
"cortegiu lung și funerar", adica cum "si"? e ca si cum ai spune "Maria aia lunga-n craci si coafeza".
mai e una care impaienjeneste (strident) gandirea poietica - "norii grosi si negrii", da restul merge, e super.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2014-10-17 14:44:07
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23790
Comentarii: 120451
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE