|
|
|
|
|
|
|
|
|
Timpul |
|
|
Text
postat de
stefan vlase |
|
|
Zile cand tu vrei ,zile cand nu poti
clipele cand singur doar tu le socoti
zilele pierdute in nopti nedormite
vise multe scurse-n clepsidre urate...
Timpul care fuge grabit, nemilos
timpul care toaca marunt dar si gros
sufletele dragi,suflete pereche
mereu le auzi,urland, in ureche...
Soarta sau destinul,ghiocul, toate-s drepte
mandre sa te duca,mandre sa te-ndrepte
spre acelasi simplu si opac final
unde de esti viu,ori mort ti-e egal...
Te cheama universul,si-ncet te duci spre el
cu capul tot plecat,si garbovit si chel
te duci cu amintirea unui trecut trecut
prin care tu si ea,de mana ati trecut...
Si timpul ce nu iarta,in mersul lui grabit
te ia chiar si pe tine,cel drept,si chibzuit
iti iarta indrazneala de a fi fost o umbra
in lumea asta rece,salbatica si sumbra. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23932 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|