pãsãrile cerului îºi cântã doar bucuria de a trãi
fãrã sã le pese dacã natura din stal aplaudã în extaz
sau norii
spectatori sarcastici din galeria înaltã
le huiduie prelung
cu acorduri de tunet
pãsãrile cântã
chiar dacã nu le ascultã
nici vântul
nici pãmântul
nici gândul

eu

nu sunt o pasãre
nu sunt decât un atom afon
care ºi-a ridicat orgoliul la rang de virtute
pe un piedestal de pe care priveºte demiurgic
fiinþele umane
care nu ºtiu sã-l asculte
sã-l aplaude
sau sã-l huleascã

eu sunt
numai
eu