|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
eu nu am atins niciodatã poarta sãrutului
am înãlþat ochii spre un chip absent
de m-ar fi privit aº fi fost atât de iubitã încât
infernul nu s-ar mai fi scris
nici în biblie
tãcerea mea nu este rotundã
nu mã pot aºeza
decât între douã arcade
din piatrã de râu
ascultând moartea copacilor
în vertical
nici infinitul nu poate fi acum fecund
secundele merg de mânã cu oamenii
piramidã cu piramidã
apoi îºi iau simplu rãmas bun
învãþ arta de a fi de la pãsãri mãiastre
ca un cuvânt dãltuit
între mine ºi cer
eu nu am ascultat niciodatã plânsul
l-am închis în mine
sã nu mai întindã aripa
spre altã inimã de copil
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|