FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
lumină de septembrie (tablou)
Text postat de Mariana Ghicioi
septembrie

lumina se prelinge
chihlimbarie
peste fruntea ta
nicicând mai tandru parcă nu te-atinge
nicicând mai bine parcă nu ți-ar sta

e-un fel în care toate-n jur sunt calme
și toate-n juru-ți parcă ar cânta

septembrie

și iei lumina-n palme

te-nvăluie

și te confunzi cu ea

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Bună seara, doamnă! De când vă așteptam!...  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-02 21:56:33
         
 
  M-am gândit să intru intempestiv aici, la mine în pagină, să salut și eu lumea (bună seara, domnule Sorescu! bună seara, oameni buni!), să mulțumesc cui trebuie (mulțumesc frumos cui trebuie!), să spun și eu două vorbe; or, asta e puțin deplasat: cum să vă încurc? Decât să vă deranjez, mai bine nu...
Nu vă faceți probleme, de cât timp dispuneți, atâta stați, luați dulceață, că vedeți că este, fredonați (Kosta, bunul meu prieten, te înșeli: mi-ar plăcea să ascult), simțiți-vă ca acasă, revin eu când se poate. Și vă mai aștept!
 
Postat de catre Mariana Ghicioi la data de 2013-09-02 21:50:48
         
 
  x


o libelulă -
lumina o absoarbe
chihlimbarie

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2013-09-02 21:40:38
         
 
  Singurul compromis care mi s-a părut acceptabil a fost acela de a marca dialogurile cu literă mare.
În altă ordine de idei, nu este o încercare de a epata sau de a moderniza cu orice preț. Așa am simțit, așa am scris.
P.S. Am și texte în care semnele de puncuație nu numai că mi s-au părut necesare, dar sunt chiar importante. Ca să vezi ttărășenie!
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-02 20:41:53
         
 
  există și un compromis: acolo unde nu ai și nu ai încotro, indiferent de convenția acceptată, poți să lași textul slobod, da' măcar acolo să pui, naibii, semnele necesare. bineînțeles, asta, la un text cu aparență de poezie. că, la un text în proză, e un adevărat afront adus cititorului să-l lași de izbeliște în mijloculu lanului de vorbelniță, silit a se descurca printre rîndurile încîlcite și flocăite de devălmășia ta descriptivă.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 20:02:56
         
 
  Sunt situații în care semnele de punctuație omoară din posibilități. Am încercat să le și pun, dar m-am trezit cu textele respective mutilate. Părere exprimată și de cei cărora le-am dat să citească ambele variante. Carele cică le plac plăcintele  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-02 19:36:32
         
 
  răDuleo,
e o replică a lui cocoșilă către moromete. scurtă și concluzivă.
însușește-ți-o, fără să mai fie nevoie să o repet eu.
pdap, tu ce faci prin mahalaua aia capitalistă? ieși la trotual și-l faci, bucățică cu bucățică?
așa de pare, căci văd că ai timp să te uiți, printr-un telescop întors, hăt, și-ți vezi creierul, cît unul de furnică, într-o continuă febrilitate creativă.
așa se explică cometariul fîsîit de mai jos.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 17:22:59
         
 
  sunt prin satul ăsta unii care, terminând cu bune rezultate aproximative atât recoltarea păioaselor, cât și despăduchiatul de toamnă al rațelor, și mai ales sătui pănâ-n gât de cicălelala muierii, o iau creanga pe uliță, fie să mai radă un trăscău, fie să mai fac-o tablă, fie să mai vâre bățul printre uluci dulăului ecsintescu - dar văzând că potaia nu latră neam, deduc că soilește, și se-ntorc acasă întristați peste poate și fluierând a pagubă - care-o romanță, care-un hit de gabi luncă, după posibilități.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-09-02 17:07:10
         
 
  puneți mîna pe un portativ, scrieți notă cu notă, și trimiteți-mi-o mie, dle Kosta. îi fac armonia, și gata. din păcate, aș participa doar pur tehnic la ecuație. căci textul nu m-ar inspira deloc.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 16:23:22
         
 
  La inceput de fraza sau propozitie, da, poate, desi cred ca tot valoare de "dar" ar avea! Dar eu ma refeream la altfel de exprimare, domnule Peia!  
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 16:07:55
         
 
  Nu am privilegiul de a-i vorbi la telefon doamnei Mariana Ghicioi (nici ca l-as fi avut!) altfel, as putea sa-i fredonez melodia pe care o aud in capul meu, dar nu pot s-o redau, pentru poezia de mai sus. Asta e tot ce conteaza. Din pacate cred ca n-ar avea niciun fel de curiozitate in acest sens, asa ca... toate bune si la locul lor. Sunteti rai. Unii din dumneavoastra chiar mai rai decat maidanezul care a papat un copil. Nu va exagerez nici "atatica", sa moara capra de la tren care va minte!  
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 16:05:02
         
 
  cu scuzele de rigoare adresate autoarei, pentru atatea postari parazite, nu de alta, va spun:
nu
mie mi se pare ca este concluziv-adversativ. "Asadar", "deci", nu sunt suficient de adversative, astfel ca este nevoie de "or" ca sa puna in evidenta usoara "discordanta logica" dintre cei doi membri ai frazei, prima afirmatie (enumerare) si concluzia, care poate fi usor adversativa, macar la nivel de demonstratie oratorica, daca ma intelegeti ce vreau sa exprim. Daca nu, nu si gata, nu conteaza ca-s peltic, oricum nu se-nteledze tot tse dzic, nu?
 
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 15:59:50
         
 
  auzi, sorilă,
dar dacă ești tu atît de bazat, gramatical vorbind, de ce nu scrii texte cu ortografice, și înșiri plăcinte, lăsate slobode din lesa scrierii ortodoxe, precum noatenii pe imaș? că așa e modern sau...?

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 15:47:44
         
 
  adverbul "or" stînd pe lîngă verbul copulativ neexprimat, "(care există)"

tare, nu?
mă rog, să ne spună academicii, că ei le știe!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 15:43:06
         
 
  risc să-l dau pe "or" pe mîna adverbelor de mod!!
adică, la o exprimare de genul
or în situația aceasta (care există)...

"în situația (care există)" fiind predicat nominal, întrebarea care s-ar pune, ar fi cam așa: în ce mod ar exista situația? în modul "or"!!
păi, nu?
ar fi ochestie.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 15:40:52
         
 
  marii avocati ai vremurilor trecute, marii oratori, foloseau acest "or" concluziv-adversativ in PLEDOARII SAU IN PRELEGERI. N-as zice ca stilul retoric este "popular" ci poate doar uzitat intr-o vreme cand toate pareau a fi mai la locul lor decat acum. Astazi pana si "decat" e folosit incorect. Tema pentru acasa pentru ciocalai: 1. Cand se scrie "de cât" si cand "decât"? (dati exemple)2. Care din urmatoarele formulari este corecta: "am decat un bilet", "am doar un bilet", "am numai un bilet" sau "n-am decat un bilet"? Sau, daca vreti, care din formularile de mai sus este incorecta?  
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 13:51:36
         
 
  Ți-am spus doar! Greșelile celorlalți se văd de la o poștă!
Are Teodor Hristea o teorie întreagă pe tema asta, în "Sinteze de limba și literatura română.".
"Ori" este cojuncție disjunctivă, "or" nu mai știu ce fel de conjuncție ar fi. Și nici nu-l mai am pe domnul Hristea în bibliotecă, pentru a mă lămuri. Mare meseriaș, de altfel.
Am să mă gândesc!
P.S.1 Cred că Theodor, de fapt.
P.S. 2 "Or" este conjuncție adversativă. Diferența dintre una și cealaltă este că una exclude, cealaltă doar se opune, exprimă o variantă contrară, fără a o exclude pe cea față de care se delimitează.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-02 13:44:22
         
 
  o cam scaldă și DEXul, în privința asta.

OR2 conj., adv. v. ori.
Sursa: DEX '98 (1998)

dar ce a putut să rețină sorilă!
de parcă aș fi confundat cine știe ce termeni majori!
mi-aduc aminte că am folosit undeva "ori"-ul ăsta.
nu mai țin minte exct în ce formulare.
ceva de genul: "ori toate acestea...", unde, într-adevăr, se folosește "or". dar e un amănut complet nesemnificativ, căci tendința generală - am văzut li pe la case mai mari - este de a înlocui "or"-ul, care are un aer mai popular, cu "ori", ceva mai simandicos.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-02 12:59:32
         
 
  "sa stie despre aceasta..." scuze.  
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 12:28:28
         
 
  Exista insa si situatii, dictate de exprimarea orala redata in scris, cand se poate folosi "or" cu sens adversativ-concluziv, intr-o formulare retorica. In calitate de avocat domnul Florentin Sorescu ar trebui sa stie ca aceasta intoarcere a frazei, dupa ce erau enumerate niste premise, care erau in favoarea unei opinii, se punea in contrapondere o alta enumerare sau o concluzie care fie infirma, fie confirma premiza initiala. Va rog sa-mi argumentati contrariul, eventual cu exemple.  
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 12:27:18
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  doamna Mariana Ghicioi a scris foarte muzical, o poema feminina, gingasa si delicata ca insasi feminitatea. Da, e o imagine, o pictura in cuvinte, in acelasi timp o chestie ritmata, foarte usor de pus pe note. Eu am si compus in creierul meu mic o melodie acestui text, adica involuntar, daca se intelege ce vreau sa zic.
Poate fi un poem dedicat fiintei iubite (iubirea nu este doar amorul mecanic, aviz trancalailor care alta nu stiu!) sau unui model uman, nu conteaza care, dar pictura aceasta cu lumina este vie si "se tine". Ceea ce este cu adevarat important este faptul ca, adesea, sacrificam la nivel stilistic pentru nivelul prozodic. Mie mi-a placut. Honny soit qui mal y pense!
 
Postat de catre sters sters la data de 2013-09-02 12:20:10
         
 
  Tocmai știind faptul că, uneori, suntem puși în situația de "a scrie pe genunchi", pe de o parte, iar, pe de alta, ținând cont că doamna Amalia Cojocaru sau o serie de alte persoane scriu cât se poate de corect, ar trebui să te facă ceva mai rezervat în astfel de situații.
Eu, spre exemplu, am găsit de multe ori greșeli de acest gen în textele/comentariile tale, însă "nu m-am agățat de ele" întrucât nu am nicio îndoială că știi - și încă foarte bine - regulile ortografice, ortoepice și de punctuație. Cu o singură excepție când, raportat la context, ai scris "ori" în loc de "or".
Ca să vezi că sunt destul de vigilent când e vorba de textele altora.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-02 04:08:40
         
 
  mariana, ion peia recte Matschiskhapeu, este un mare analist.  
Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2013-09-02 01:46:54
         
 
  a.c., nu a.m.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 20:51:34
         
 
  oricum,
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 20:41:50
         
 
  err: "cu unele excepții exotice, nu nasc",

uite, acu aș putea invoca scuza că scriu pe genunchi.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 20:41:25
         
 
  sorilă,
ironiile tale suppțiri mă lasă egal.
cum e aia? ghicește.
oricum aș putea invoca și eu o groază de argumente pt a-mi justifica greșelile.
vina mea e că am presupus că a.m. e un pseudonim de bărbat. și cum bărbații, cu unele excepții exotice nu nasc, nu aveam cum ghici că suntem în maternitate.

apropo, spre dezamăgirea unora, netul bate și aici, deci degaeab au încercat să profite de eventuala mea absență, ca să mă cenzureze și să mă înfiereze stalinist.

tu ce crezi? e corect cum s-a procedat? sau, ca de fiecare dată, e vinovat cel ce nu prea le are cu diplomația de cabinet?
să-ți văd imparțialitatea de avocat. dacă nu cumva ți s-a feștelit curajul civic.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 20:40:15
         
 
  Bebelușii sunt un argument deosebit de fragil, Amalia Cojocaru, atunci când preopinentul este unul cu maturitatea pe care o vădește Ioan Peia.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-09-01 19:18:13
         
 
  Da, virgulele lipsesc, multe tare...explicatia e simpla, insa: eram cu bebelusul in brate si, ca sa dau shift, trebuia sa o pun de fiecare data jos. Am preferat, spre rusinea mea, sa ranesc gramatica si simtul dvs estetic. Viata e o alegere, domnule Peia, si, chiar daca nu voi mai putea dormi diseara de atata vinovatie, asta a fost azi!

 
Postat de catre Amelia Cojocaru la data de 2013-09-01 17:28:28
         
 
  "pierdem, irecuperabil, contururile definitorii ale acestora."

(mă grăbesc să plec, poate pt cîteva vreme, poate pt cîteva săptămîni. nu știu ce acoperire o avea netul pe-acolo. și, deci, greșelile de exprimare sunt inerente).
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 12:14:05
         
 
  a, și după "păi" se pune virgulă. și înainte de "adică". și după "iar", și după "selecții".
că, deh, cuîntul domnului o fi fost el sacru, dar presupun că și corect dpdv gramatical.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 12:12:23
         
 
  sună interesant speculațiunea dv., domna/domnul a.c, dar ajungeți prea departe, informatizînd conceptul ăla ubicuu (termen tantelian) al "ceva-ului". nu vreți, însă, a observare (infinitivul lung e marea mea slăbiciune) că, dacă scufundăm mulțimea obiectelor lumii acesteia într-un vag și indefinibil "ceva", pierdem, irecuperabil, contururile definitorii ale obicetelor. caz în care "impresionism" s-ar traduce prin: tot ceea ce ne pică-n fața ochilor și despre încă nu am aflat că există.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 12:10:09
         
 
  Pai ceva-ul e subiectul, domnule Peia. Poezia-tablou adica. Iar pt a fi subiect al selectiei s-ar cuveni sa o asezam sub criteriul informaticii. Tabloul e pe perete, insa. Ce perete vreti dvs...E dificil s-o tragem de acolo și s-o descărnăm cu lupa

 
Postat de catre Amelia Cojocaru la data de 2013-09-01 11:06:31
         
 
  "Un ceva impresionist" ?

Din mulțimea de "ceva"-uri, cum facem să selectăm "impresionismu"?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 10:43:13
         
 
  Amelia Cojocaru a pus punctul pe i …
Vot! Pentru stiinta de-a manui penelul inspiratiei …
 
Postat de catre gheorghe Sarbu la data de 2013-09-01 10:39:36
         
 
  " „Inadecvare care nu relevă decât incapacitate perceptivă.” (tante hermeneea)

Deci, care va’zică, pentru a putea percepe o așa absconsă zicere îți trebuie universitatea de intertextualiști! Dom’le, sunt complexat pînă la maximu cel mai mare. Vreau să zic, pînă la „autonomia proprie”.
Mai ales că se amestecă, într-un talmeș-balmeș, ca la nașu, „ingenuul”, cu „hieraticul”, dar, mai ales, cu „calofilicul”, în retortele hermeneute ale lu tante, care s-a pucat s㠄exorcizeze” duhul liric, ce chinuia bietu poem ca pă hoții dă cai, iar ăsta, duhu, a luat-o la sănătoasa în angoasa mamii lui! bine i-a făcut, tante! Dacă nu era ea, poemului îi era așa de rău, încît se „ambiguiza” pînă se topea-n gură, d㠄dulceag㔠ce era."

Și, totuși, "prezentul temporal" parcă ar fi ăla dupe care se potrivesc ceasurile! Sau "prezentul poetic" o funcționa după fabrica de-mpachetat fum?!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 10:25:16
         
 
  Poezia, așa cum spune titlul, e un tablou și trebuie văzută ca atare. Un ceva impresionist, lumina mișcându-se din penel. Portret neclar. Doar lumina și jocul ei. "E-un fel de", "parca"...nimic nu se schimbă, nu-s clisee in devenire, nu-i nici filmuleț de toamnă, nici operă de artă. E, doar, o schiță de September morn...



 
Postat de catre Amelia Cojocaru la data de 2013-09-01 09:48:40
         
 
  nimic de zis, poezia e gingașă ca mâna iubitei care-ți aduce dulceața de trandafiri la pat dimineața - sau zeama de varză, după caz - și nimic de reproșat prozodiei. doar că lucrurile astea s-au mai spus de milioane de ori, și, cu siguranță, mai puțin plat. de ex, "toate-n jur sunt calme" e o constatare impusă, probabil, de nevoia rimei cu "palme", din singurul vers puternic al zicerii. "e-un fel" ar putea fi schimbat cu "e-un timp". la fel, elementele descriptive "tandru", "calm", "cântec", ar trebui doar sugerate. de altfel, alături de frunză, anotimp, alei de parc, copac, tăcere, adânc, angoasă, depărtare, zare, pasăre, vânt, aripă și iubitule, eu unul le-aș interzice din lirica feminină. prea tehnic mi se pare "te confunzi" acolo, ceva mai bine ar merge "te afunzi", "te soarbe", etc. e o părere.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-09-01 08:31:01
         
 
  Iar și iar aceeași eroare de lectură. Prezentul temporal este una iar prezentul poetic este cu totul altceva.

Ca să nu mai vorbim de inadecvarea conceptelor critice importate, artificial și cu pretenția de ironie, dintr-un alt spațiu textual. Inadecvare care nu relevă decât incapacitate perceptivă. Aici avem de-a face cu un poem ușor incantatoriu bazat pe sonorități de ritm și rimă impuse de tipul și structura alese de către autoare pentru a sugera o anume ingenuitate, chiar un hieratism și o evidentă calofilie. Poem care se poate înscrie într-o lirică feminină ușor dulceagă, este adevărat.

În viziunea mea, dacă s-ar fi evitat anumite formulări care particularizează excesiv mesajul, îl personalizează și îl duc într-un fel de album personal, pemul ar putea avea o cu totul altă autonomie proprie. Sigur ar afecta sonoritățile dar ar câștiga în profunzime. De ce am lăsat "în juru-ți" Pentru că este ambiguizant. Și are rplul unei chei de lectură. Făcând posibile trimiteri atât către particular (acela pe care l-am exorcizat și care făcea rău poemului) cât și către general (autor, lector)

"septembrie

lumina se prelinge
chihlimbar
peste frunte
nicicând mai tandru parcă nu atinge
nicicând mai bine parcă nu ar sta

e-un fel în care toate-n jur sunt calme
și toate-n juru-ți parcă ar cânta

septembrie

și iei lumina-n palme

te-nvălui

și te confunzi cu ea"
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2013-09-01 07:57:19
         
 
  septembrie nu veni încă!
deci, care "lumin㔠se prelinse, fie ea și "chihlimbărie"?
și pe fruntea cui?
dacă e să mă iau dupe „ prezentismul reevaluant” al lu tante, văd un „haosism ușor gongoric” aici, care va să zică care este. căci, „absurdistan” vorbind, cum să fie ceea ce nici n-a venit?
(am abordat critica tanteistă, de ultimă oră!)
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-09-01 06:16:14
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23783
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE