|
|
|
|
|
|
|
|
|
Umilință |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
Nimeni nu crede că nația
s-a lipsit de oamenii de frunte
și i-a răstignit
pentru o utopie,
fără răspundere
când istoria se va scrie.
Cât vid există în ce nu pot să înțeleg
și câtă ură sedimentată în mine,
încât nu mai pot suporta așteptarea
care roade-n conștiință!
De-aceea îndoiala capătă putere
și se naște-n gând bejenia,
să uit cum am fost
ori,
să scap de umilința perfidă
care-mi seacă sămânța speranței
și niciun semn de trezire,
nicio pasăre Pheonix nu urcă la orizont,
de parcă am căzut orbi în blestem.
Nici nu încercăm să ne salvăm,
mai mult alunecăm în vidul vorbelor
și-n umbra tăcerii
unde zâmbesc cozile de topor. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|