FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Frustrare și creație
Text postat de Elena Stefan
Sigur, componenta maladivă a frustrării poate avea consecințe medicale asupra individului. Dintre acestea amintesc inadaptabilitate socială, depresie, inhibiții de tot felul, blocaje comportamentale, stres, psihoză, misantropie, tot felul de frici și, probabil, vor mai fi fiind multe altele. Care pot face obiectul psihopatologiei, ori altor ramuri sau subramuri ale științei medicale. Dintre care, unele pot fi descoperite ca urmare a unui limbaj patoartistc, în particular, patopoetic!

Frustrarea însă, pentru oameni sănătoși clinic, pentru oamenii normali, nu este periculoasă ci, dimpotrivă, poate reprezenta o excelentă motivație pentru creație. Și, chiar dacă pe unii îi voi șoca, în viziunea mea toate creațiile umanității au avut ori au la bază o componentă frustratorie a eului creator, a artistului. Toate, fără excepție. Sigur, decelarea aceste componente poate fi făcută uneori ușor, ca un fel de evidență, alteori, mai dificil. În acest al doilea caz recursul la istoricul creatorului, la biografism, putând fi de mare ajutor. Poate unii vor sări și vor exagera: cum să fie sănătos un om frustrat, vor întreba ei? Nu cumva ne aflăm într-un paradox? Nu, voi răspunde eu.. Și voi preciza : mă refer la frustrare înțeleasă ca o stare de insatisfacție, de nemulțumire a eului creator. Un fel de barieră în calea aspirațiilor sale. Poate o discrepanță între aspirații și miloace ori posibilități. Psihologii numesc aceasta « o stare afectivă negativă, creată unui individ sau unui grup, atunci când o reacție orientată spre un scop este contrariată sau când aspirațiile cresc peste nivelul mijloacelor disponibile pentru realizarea lor; sentiment generat de această situație. » Înțeleg această « stare afectivă negativă » ca pe o nemulțumire. Ei bine, de aici pot porni motivațiile creației. Iar un sentiment negativ, cum este frustrarea, poate fi convertit, după unii, sublimat, în act ori fapt artistic. Act care poate fi de mare succes. Și care, în opinia mea, în lipsa barierelor frustratorii, nu ar fi putât fi înfăptuit.

Prin bariere frustratorii putem înțelege orice obstacol în calea intențiilor, dorințelor, aspirațiilor ori năzuințelor cuiva. De la cele de natură sentimentală, de orice fel, până la cele pragmatice ori de statut existențial ori societal. În acest fel frustrarea devine generatoare de creație artistică. Și convertește starea de nemulțumire în opere artistice și în opere științifice. Iar când aceste opere se reușește a fi impuse unui număr de aderenți avem de-a face cu recunoașterea actului sau faptului artistic la nivel societal iar creațiile respective vor fi acceptate a fi fiind valoroase.

Prin urmare, deparete de a anatemiza frustrarea, de a o pune la stâlpul infamiei ori de a arăta spre ea cu mânie și acuzator, artistul, artiștii ar trebui să mulțumească frustrării apărute în biografia lor civilă ori artistică deoarece, ea, frustrarea le-a oferit șansa de a se realiza, de a deveni artiști. Mai mari ori mai mici. Recunoscuți ori nu în prezentul lor biografic. Ori după acesta. Ori mult sau prea mult după acesta. Ce concluzie am putea trage de aici ? Una simplă și pragmatică : nu ratați șansa, uneori, poate istorică, a frustrării. Dacă frustrarea generată de iubirea neîmpărtășită nu ar fi fost nu am fi avut « Pe lângă plopii fără soț » Și multe altele. Și, cum spuneam mai sus, poate nu am fi avut artă dacă nu ar fi existat frustrare. De aceea, parafrazând o celebră spunere biblică, am putea spune, cred eu, dacă frustrare nu e nimic nu e !

Tot la fel de adevărat este și faptul că mulți văd ori trăiesc în frustrare doar starea negativă care le alterează eul și îi poate conduce pe o spirală vicioasă destructurantă. În care doar medicina mai poate face ceva.

În concluzie frustrarea poate fi percepută ca un fel de energie atomică putând distruge ori putând ajuta. După cum omul știe să o controleze și să o utilizeze. Dacă știe!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23783
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE