PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Frustrare şi creaţie Text postat de Elena Stefan Sigur, componenta maladivă a frustrării poate avea consecinţe medicale asupra individului. Dintre acestea amintesc inadaptabilitate socială, depresie, inhibiţii de tot felul, blocaje comportamentale, stres, psihoză, misantropie, tot felul de frici şi, probabil, vor mai fi fiind multe altele. Care pot face obiectul psihopatologiei, ori altor ramuri sau subramuri ale ştiinţei medicale. Dintre care, unele pot fi descoperite ca urmare a unui limbaj patoartistc, în particular, patopoetic! Frustrarea însă, pentru oameni sănătoşi clinic, pentru oamenii normali, nu este periculoasă ci, dimpotrivă, poate reprezenta o excelentă motivaţie pentru creaţie. Şi, chiar dacă pe unii îi voi şoca, în viziunea mea toate creaţiile umanităţii au avut ori au la bază o componentă frustratorie a eului creator, a artistului. Toate, fără excepţie. Sigur, decelarea aceste componente poate fi făcută uneori uşor, ca un fel de evidenţă, alteori, mai dificil. În acest al doilea caz recursul la istoricul creatorului, la biografism, putând fi de mare ajutor. Poate unii vor sări şi vor exagera: cum să fie sănătos un om frustrat, vor întreba ei? Nu cumva ne aflăm într-un paradox? Nu, voi răspunde eu.. Şi voi preciza : mă refer la frustrare înţeleasă ca o stare de insatisfacţie, de nemulţumire a eului creator. Un fel de barieră în calea aspiraţiilor sale. Poate o discrepanţă între aspiraţii şi miloace ori posibilităţi. Psihologii numesc aceasta « o stare afectivă negativă, creată unui individ sau unui grup, atunci când o reacție orientată spre un scop este contrariată sau când aspirațiile cresc peste nivelul mijloacelor disponibile pentru realizarea lor; sentiment generat de această situație. » Înţeleg această « stare afectivă negativă » ca pe o nemulţumire. Ei bine, de aici pot porni motivaţiile creaţiei. Iar un sentiment negativ, cum este frustrarea, poate fi convertit, după unii, sublimat, în act ori fapt artistic. Act care poate fi de mare succes. Şi care, în opinia mea, în lipsa barierelor frustratorii, nu ar fi putât fi înfăptuit. Prin bariere frustratorii putem înţelege orice obstacol în calea intenţiilor, dorinţelor, aspiraţiilor ori năzuinţelor cuiva. De la cele de natură sentimentală, de orice fel, până la cele pragmatice ori de statut existenţial ori societal. În acest fel frustrarea devine generatoare de creaţie artistică. Şi converteşte starea de nemulţumire în opere artistice şi în opere ştiinţifice. Iar când aceste opere se reuşeşte a fi impuse unui număr de aderenţi avem de-a face cu recunoaşterea actului sau faptului artistic la nivel societal iar creaţiile respective vor fi acceptate a fi fiind valoroase. Prin urmare, deparete de a anatemiza frustrarea, de a o pune la stâlpul infamiei ori de a arăta spre ea cu mânie şi acuzator, artistul, artiştii ar trebui să mulţumească frustrării apărute în biografia lor civilă ori artistică deoarece, ea, frustrarea le-a oferit şansa de a se realiza, de a deveni artişti. Mai mari ori mai mici. Recunoscuţi ori nu în prezentul lor biografic. Ori după acesta. Ori mult sau prea mult după acesta. Ce concluzie am putea trage de aici ? Una simplă şi pragmatică : nu rataţi şansa, uneori, poate istorică, a frustrării. Dacă frustrarea generată de iubirea neîmpărtăşită nu ar fi fost nu am fi avut « Pe lângă plopii fără soţ » Şi multe altele. Şi, cum spuneam mai sus, poate nu am fi avut artă dacă nu ar fi existat frustrare. De aceea, parafrazând o celebră spunere biblică, am putea spune, cred eu, dacă frustrare nu e nimic nu e ! Tot la fel de adevărat este şi faptul că mulţi văd ori trăiesc în frustrare doar starea negativă care le alterează eul şi îi poate conduce pe o spirală vicioasă destructurantă. În care doar medicina mai poate face ceva. În concluzie frustrarea poate fi percepută ca un fel de energie atomică putând distruge ori putând ajuta. După cum omul ştie să o controleze şi să o utilizeze. Dacă ştie! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE