|
|
|
|
|
|
|
|
|
Atunci când pleci... |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
- Atunci când pleci, chiar numai pentr-o clipă,
Prin sufletul meu trec mii de furtuni,
Mi se topește ceara din aripă,
Sunt un Icar căzut, doar rugăciuni
Și posturi lungi mă fac să sper că poate
Ai să revii și ai să fii din nou
O stea ce-mi colorează pân la moarte
Iubirea mea, un minunat tablou.
Atunci când pleci, adun șoaptă cu șoaptă
Orice cuvânt și vers ce mi l-ai scris,
Inima mea singură-n prag așteaptă
Să te întorci, tu, fata mea din vis.
- Atunci când plec îți las drept garanție
Sufletul meu și un sărut pe frunte,
Pe cerul nopții îți trimit solie
Scrisă cu vârful nins al unui munte.
Atunci când plec îți las în palme zorii,
Petale de magnolii în fereastră,
Poeme calme care-alungă norii
Și-o amintire despre-o noapte albastră!
Atunci când vin, mă-ntorc așa cum marea
Revine iar și iar la țărmul ei,
Tu poți cuprinde-n versuri depărtarea,
Să fim coperți de carte, spune-mi, vrei?
Ioan Grigoraș & Lili Trif
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23932 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|