|
|
|
|
|
|
|
|
|
Femeia mea |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
Femeia mea
e ca o apă străină
pe care o beau de sete
și nu mă satur.
Ea s-a retras în mine,
stă-n cuvintele pe care le spun,
între minciună și adevăr
cu dreptul de veto
la piept.
E unică și celestă mai mult,
mântuită-n simboluri
sub care alunecă prin pletele Domnului
o mână de liniște.
Lumina nu mai sare în așchii,
umbra nu mai coboară
în oglinzile scut de memorie
pentru clipa văzută în trecere.
Iat-o îngândurat născătoare
în carnea cuvântului,
sunetul pe care-l strigă
fiul meu luminând viitorul. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|