|
|
|
|
|
|
|
|
|
Drum de iarnă |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
De undeva mă caută umbra,
lumina-i pe-aprope și o alungă,
cu ochii de ceață urcă pe dealuri
și nu mai văad casa de lângă râu.
Poate vântul ori zăpezile troienite
mi-au încurcat cărările și pădurile,
nu mai înțeleg nimic,
umbra mă caută și sălbăticiuni o păzesc.
Nici stelele nu călătoresc
pe orbitele obișnuite,
toată suflarea are o frică de-ntuneric,
singurătatea se înconjoară de moarte.
Vezi femeile cum trec mai departe
prin aceste ruginite presimțiri!
Tu respiri aerul florilor de ger
iar ele se topesc în mirosul tău.
Copacii se înclină spre drum,
noi trecem spre marginea cerului
unde apele se purifică-n lumină
pe sub poduri de gheață.
Cineva ne îmbărbătează prin cuvinte,
să luăm în palme un bulgăre de lut,
Să-l aruncăm pe deasupra capului
fără să mai privim înapoi,
dar cine se poate desprinde de trecut? |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|