|
|
|
|
|
|
|
|
|
Balada unei zile oarbe |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
Îmi bate-n tâmple marea ca într-un țărm străin,
Doar cioburi de luceferi din necuprinsuri vin
Să-mi facă răni sub pleoape; și unii îmi declină
Miresmele-nălțimii și dreptul la lumină.
O margine de cântec îmi picură-n auz
Ca o sublimă rouă, pe care o refuz
Acestei zile oarbe, de care nu mai știu
De vine prea devreme ori vine prea târziu.
O, cum mă doare cerul ce-ascunde mării, munții!
A poposit un vultur bizar pe osul frunții,
Cu penele de aer, cu ciocul de coral,
Purtând în gheare spuma din stânca unui val
A coborât în ridul coborâtor spre pleoape
Și ca in clopot palid, din aripă el bate.
Și-n mine-Celălaltul, sub umbra lui, târziu
Îmi bate-n tâmple marea ca într-un țărm pustiu.
Aș fărâma cu pumnii ( dar până unde? cât?)
Tăcerea ca un șarpe încolăcit în gât,
Să pot să-njur fantoma lumina ce-mi ascunde.
Ar fi zadarnic însă: spre cine? și spre unde
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23983 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|