|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mă strâng zăpezi la piept |
|
|
Text
postat de
Camelia Constantin |
|
|
Tristețea mea
e poate-un fel de vină
și-nsingurarea-n care mă-nfășor,
că nu mai știu
sau poate îmi e dor,
de ce îmi sunt chiar mie azi străină?
E arșiță-n troiene,
fluturi mor
când iernile se tânguie-n surdină,
lumina e în straturi
și puțină
dar nu mă tem,
e doar un simplu zbor.
Cu lacrima de tine mult prea plină,
cu palmele ieșite din decor,
mă strâng zăpezi la piept
dar mă strecor.
Străinul meu,
un fel de heroină
și-un fel de întuneric plutitor
îmi răspândesc himerele-n lumină.
De mă respiră, verde, o colină,
aproape am să uit cum e să mor. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
,,Cum știe curcubeul, să știi să taci frumos
Și să asculți ,,cum urcă, pe lujerul lor, crinii,
Doar îmbătat de noaptea zăpezii și luminii
Himerelor ce-ncântă cu mersul lor pe jos...
Încântată și eu de așa versuri minunate,
vă mulțumesc, toate cele bune!
|
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2013-01-02 17:54:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tăcerea intră-n Cântec ca aerul, discret,
Și seamănă, perfidă, sămânță de zăpezi
De-aceea poți, cântând, în flaute să vezi,
La schiu, năluci de fluturi, în viscolul secret
Mai departe
tac
și ascult
La mulți ani!
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-01-02 11:15:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule, poate ar fi, nu zic nu,
dar atunci...unde ar fi poezia?
|
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2012-12-31 12:46:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
doamnă, o fi iarnă, dar n-ar fi mai potrivit să vă strîngă la piept un iubit/soț/prieten vechi? |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2012-12-29 19:01:31 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|