PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
DE LA BOKUS LA BRÂNCUŞI Text postat de Liviu S. Bordas De la Bokus la Brâncuşi Spicuiri din presa de azi: Într-un comentariu pentru Handelsblatt, reputat cotidian de afaceri din Germania, fostul diplomat Robert van Lanschot, care a reprezentat Olanda în Bosnia, Kosovo, Irak şi Eritrea, scrie: „Est Europenii, majoritatea fiind balcanici, nu au contribuit cu nimic la cultura europeană”. „Nimeni din Balcani nu ştie ce e acela un costum Chanel, nu a aflat despre arta culinară a lui Bokus, despre Pippi Longstocking, despre grădinile din Anglia, despre eseurile lui Montaigne, despre jucăriile Lego etc” a declarat acelaşi Robert van Lanschot. Primul lucru care m-a umplut de uimire a fost vasta cultură a marelui diplomat. Nu e de colea să citeşti Montaigne. Pe care, mărturisesc, eu nu l-am citit. Or, dacă nu-l stăpîneşti pe Montaigne, nu poţi merge mai departe. De aici, concluzia logică: nu aveam cum să pătrund tainele unor lucrări grele, cum ar fi cartea de căpătîi a culturii mondiale, Aventurile lui Pippi Longstocking. Nici nu am încercat, de altfel. Pribegia mea prin tainele literaturii europene s-a oprit la Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, deci, undeva la pîntecele broaştei dacă ne raportăm la Pippi şi ale lui concepte filozofice care au marcat evoluţia Europei în general şi a domnului van Lanschot în special. Pe cale de consecinţă, nici tainele jocului Lego nu pot să-mi fie decît străine. Şi mie, şi copiilor mei, poate chiar şi copiilor copiilor mei. Cînd un popor nu e în stare să dea mai mult decît nişte olimpici la matematică, nişte programatori pe care abia de se bat alde Bill Gates şi ai lui şi nişte amărăşteni de amatori în IT care nu pot trece de faza spargerii serverelor CIA, e limpede că el, poporul, nu poate emite pretenţii la cunoaşterea Lego şi la iluminarea pe care ţi-o dă practicarea lui. Iar cînd te îmbraci în costume de Flacăra şi Apaca şi în cămăşi de Braiconf, nu poţi, atunci cînd dai nas în nas cu europeanul înţolit în Chanel, decît să te simţi ca despuiatul om al cavernelor faţă în faţă cu primul sapiens purtînd o blană trasă la patru ace. In condiţiile de mai sus, mai poţi emite pretenţia că talentul unui Brâncuşi, Enescu sau Grigorescu s-ar putea lua la trîntă cu arta culinară a lui Bokus? Restul, cultura milenară a unor popoare, arta, literatura, tradiţiile, sunt amănunte peste care domnul van Lanschot trece cu buretele suficienţei sale. Aşa cum a trecut prin Bosnia, Kosovo, Irak şi Eritrea şi, în general, peste tot pe unde a umblat. Ca gîsca prin apă. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   nu prea sună a săpînţean neaoş citatul...poate aşe: "Stau la umbra fagului, ios Toaderu Stiopului, altu-n sat ca mine nui, in lume cat am îmblat, mult in padure am lucrat, unde boala mo aflat, mai Ileana a mea fata, ai ramas tot suparata, ca tare mult mai cătat, si liacuri miai cumparat, as fi vrut sa mai traiesc, nepotul ca sa-l grijasc, dar eu viata o lasai la 71 de ai." sau "Sub aceasta cruce grea Zace biata soacra-mea Trei zile de mai traia Zaceam eu si cetea ea Voi care treceti pa aici Incercati sa n-o treziti Ca acasa daca vine Iarai cu gura pa mine Da asa eu m-oi purta Ca-napoi n-a inturna Stai aicea draga soacra-mea"   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-02-28 20:40:10               păi nu?   Postat de catre ioan peia la data de 2012-02-28 20:10:40               mic copil Horaţiu pe lîngă autorul epitafului de la Săpînţa...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-02-28 19:37:34               lucruri   Postat de catre ioan peia la data de 2012-02-28 19:19:39               Este, bre, din Horaţiu (Epistolele I, 2, 47), ce-i drept, dar Montaigne o citează în Eseuri, caret apărută în Editura Ştiinţifică, 1966, la pag. 261, după ce înauşi Montaigne spune: "Pentru a gusta bunurile soartei, toate cîte sînt, trebuie încă avut şi simţământul lor. A ne bucura de kucruri, nu a le stăpîni, face să fim fericiţi!... şi citează. Eu am altă traducere: Casă, bunuri, bronz şi aur grămezi nu sînt leacuri cînd stăpînul este bolnav, cînd arţişa îi topeşte trupul sau grijile îi rod inima. Pentru a te bucura de avutul tău trebuie să fii sănătos. Pentru cel ce hrăneşte dorinţşi sau temeri, ce este palatul său? Zugrăveli frumoase puse în faţa unor ochi împăenjeniţi sau oblojeli date unui podagros. CÎND OALA NU E CURATĂ, TOT CE AŢEZI ÎN EA SE ÎNĂCREŞTE (s.m.)". Traducere - Dan Bădărău, membru corespondent al Academiei Române, pe atunci socialistă. Acu, ce să zic? nu-mi pot da cu părerea care dintre cele două traduceri ar fi mai apropiată de original sau mai sugestivă. Văd că pe netul ăsta găseşti aproape orice, dar nu cărţi în adevăratul sens al cuvîntului. Mă rog, nu toate. Ba, încă aş mai propune o traducere, de care am dat căutînd prin ţintirimul hazliu de la Sămînţa! Neamule, degeaba te fuduleşti că trăieşti ca cioara-n par, înfipt pe hotar, Că odată-ţi pică o cărămidă-n ţeastă şi-i zici pa! la lumea-aiastă, Sau îţi intră-n pardon un şpalier de beton, de rămîi ţapăn şi monoton, Nu ştii ce te-aşteaptă, viaţa-i o enigmă, vecine, gîndeşte la asta bine, Nu fi cupid, nu fi meltean, nu fi juvete, nu privi de sus ca un erete, Odată te pomeneşti văpsit pe perete, însoţit de eterne regrete, Că omul are doar o gaură-n dos şi nici pe aia nu e boss!   Postat de catre ioan peia la data de 2012-02-28 19:19:05               Domnilor, eu vă propun să ne mutăm în pagina lui Gheorghiţă Recheşan. E mai savuroasă ca orice discuţie despre Montaigne, "fundus," "curas"" şi "infundis", Horaţiu şi alte cele. Mă felicit pentru că l-am stîrnit pe inimitabilul (cel puţin pe aici) Recheşan.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2012-02-28 17:31:15               de fapt, Montaigne citează din Horaţiu, doctore... găseşti pe net, dacă ştii ceva franceză. "Non domus et fundus, non aeris acervus et auri aegroto domini deduxit corpore febres, non animo curas; valeat possessor oportet, si comportatis rebus bene cogitat uti. Qui cupit aut metuit, juvat ilium sic domus et res, ut lippum pictae tabulae, fomenta podagram, auriculas citharae collecta forde dolentes." pînă apare doamna Ştefan, asta ar veni cam aşa: nici casa, nici pămîntul, nici aurul n-au alungat febra din trupul bolnav al stăpînului şi nu i-au alinat sufletul; mai bine i-ar fi fost doar dacă înţelept ar fi ştiut să le folosească. celui care tînjeşte şi se teme pentru casa şi bunurile lui toate acestea îi sunt de folos cum piatra de mormînt ochiului care plînge, veşmîntul, gutei şi cîntecul lirei - urechii plină de gunoaie.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-02-28 16:56:30               Dom'le, nu ţin neapărat să-l intrig pe nea în van Lanciot ăla, da' mai e unii necultivaţi care nu nummai că au auzit de Montaigne, 'da l-au şi frunzărit pe ici, pe colo. Drept care, dau mai jos un citat din opera montaniardului (!!), citat folositor unora ca alde van şi, mai ales, altora ca el, care se pretind consanguinari şi ne privesc, din palatele lor de neam prost, cu superior dispreţ. Iată: "Not domus et fundus, non aeris acervus, et auri, Aegroto domini deduxit corpore febres, Non animo curas. Valeat possessor oportet. Qui comportatis rebus bene cogitat uti: Qui cupit, aut metuit, juvat illum sic domus, aut res, Tu lippum pictae tabulae, fomenta podagram, Sincerum est nisi vas, quodcunque infundis acescit." Îmi cer scuze pentru ne/eco/noţiunile: "fundus," "curas"" şi "infundis", căci nu am avut încotro, a trebuit să respect originalul, şi fac apel la priceperea în limbi moarte a dlui Cristescu, să ne zică şi nouă ce-a vrut să spună marele Montaigne, de l-a lăsat cu gura căscată pe van Lanciot ăla.   Postat de catre ioan peia la data de 2012-02-28 15:41:37               "dacă ne raportăm la Pippi şi ale lui concepte filozofice" şi-ale EI concepte....Pippi aia era o puştoaică roşcovană, pistruiată şi îngălată cu ştrimfii mereu picaţi pe glezne.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-02-28 14:08:31               amicul Dragoş Iovan( vlah get-beget din Valea Timocului) îmi spune să i-l las lui pe nea vaan Duşcă-Găluşcă ăsta, c'amu îşi dă cuţitoiu' pe tocilă şi-l beleşte mintenaş! :D   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-02-28 11:43:17               s[ licităm? cine e pentru, se abţine cineva? pt lanschot un şot dă pelin că de-absint a auzit şi urechea tăiată a lui van Gogu'!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-02-28 10:45:49               Nu mai zic de Radu :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2012-02-28 09:51:03               Cred cu tărie că Gheorghiţă Recheşan i-ar putea face distinsului van Lanschot un portret pe cinste. Poate îi ia un interviu? Mă gîndesc că l-am putea traduce şi l-am expedia cumva pe adresa marelui diplomat şi om de cultură.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2012-02-28 09:49:25               :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2012-02-27 22:06:43               Liviu, spune-i, te rog, lui nea Lanschot ăsta, că nici el n-a auzit de mine, aşa că suntem chit.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-02-27 21:49:19               singura dovada care l-ar putea convinge!... „Nimeni din Balcani nu ştie ce e acela un costum Chanel, nu a aflat despre arta culinară a lui Bokus, despre Pippi Longstocking, despre grădinile din Anglia, despre eseurile lui Montaigne, despre jucăriile Lego etc” a declarat acelaşi Robert van Lanschot. (Liviu S. Bordas) spre-al convinge pe misel, ca eu despre Pippi stiu, de-l voi prinde pe diliu, ma voi usura pe el!   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2012-02-27 21:43:42	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23930 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE