FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Malin Stan
Pamantul simte cum, Garda isi asteapta la
ma fermenteaza, apus vrajmasii,
murind in noroi. spovedindu-se.


Urletul sabiei din Inelele norilor se-nchid,
muzee, imi readuc pe degetele noastre,
trecutul, cu muza. taiate la casatorie.

Vectori asi
Scaiul tipa
lipit de gura,
cu care ma zgaraiai.


Foile acopera
pamantul din care,
citeam povesti.


Soba evadeza cu mine,
prin burlane,
uitand cine si unde suntem.

Tiglele ude

Curcubeul ne intinde plastilina
deformata, de copii
care vomita.


Mainile se odihnesc,
Pe unghiiile care,
Inteapa capul.


Bratara trage pielea,
Adusa de
tapetul, patimind pana la tine.

Spirtu-mi mucegaieste
pe bubele maduvelor
ruginite de tine.


Cutitul strabate falcile
recuperandu-mi iluziile,
din scanduri.

Timpurile etc.

Ostracizat, imbatransc
la masa,
uitat de melcul rosu.


Portile fug pe case,
Tarandu-ma,
Sa le tin lumanarea.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  mi-a placut aceasta imagine/idee:
"Portile fug pe case,
Tarandu-ma,
Sa le tin lumanarea."

ca o fuga de sine, asa gandesc.

haiku... ultimul vers trebuie sa fie ca o cheie, dar a altei usi, nu a primelor doua versuri...decat asa, de departe.
ritmul probabil ca nu este obligatoriu.
 
Postat de catre expirat CNT la data de 2006-02-05 15:51:51
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE