FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
veșnicia uitată
Text postat de adrian mihai
braniștea-și
dezbracă
frunza sângerie,
seva curge invers, înspre rădăcini,
am uitat
de toamna
care va să fie,
ne îngroapă iarna viscolind cu crini.

lupi ne urlă-n
gânduri,
noi le suntem pradă,
înotăm prin timpuri, nu ne regăsim,
ispășim
păcate,
devenim ofrandă
fără veșnicire și destin sublim.

după-atâtea
geruri
și încremenire,
vântul dinspre baltă frânge câte-un sloi,
iarna
se topește
iar în amintire,
fi-va primăvară, însă fără noi...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  coectat, iulia, multzam fain!  
Postat de catre adrian mihai la data de 2011-11-09 22:54:58
         
 
  devenim ofrandă
FARA veșnicire și destin sublim

astfel e in acord mmcp cu ultimul vers si cu titlul, vezi tu, adriane ...
adk pe scurt : suntem amari, curgem spre amintiri si ne ascultam lupii.
salut!
o amarasteana oaricari
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2011-11-07 22:29:03
         
 
  In prima secventa imi pare nepotrivita forma de viitor 'va sa fie'si trecerea brusca spre anotimpul urmator, in a doua as fi preferat forma 'intru-nvesnicire' si substituirea alaturarii 'destin sublim'cu altceva mai sugestiv.In rest ...e primavara.  
Postat de catre Camila Petrescu la data de 2011-11-05 14:44:24
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE