|
|
|
|
|
|
|
|
|
La umbra tăcerii |
|
|
Text
postat de
Teodora Noje |
|
|
Câini negri
latră la uși zăvorâte
noaptea-și prinde
lilieci în plete
se-aruncă apoi Didonă
pe rug de roze
Fericirea se pitește
într-o carte cu coperți mucegăite
la-nceput a fost cuvântul
acum e tăcere
în glas de copil
și-n inimă de femeie
Soarele sfârâie
într-o frunză
pe fund de lac
din pânze de păianjen
porumbei albi prind vîntul
c-o singură aripă
Iubirea se joacă
de-a baba oarba
cu umbrele mute
cuvintele se pierd în hieroglife
și hieroglifele-n dâre de sânge
tăcere
Licuricii-nfloresc
într-un mar făr` de rod
sub curcubeul incolor
tunetele închid
suflete în boabe
de nisip
Dincolo de uși zăvorâte
Circe pecetluiește
buze și suflete
cuvinte nerostite
se sting în lumânări
sub râsul lui Hades
Cu mâna tremurândă
trag pădurea spre mine
mă-nfășur în cerul
de smarald
cu capul pe-o scoica
de tăcere
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Chestia de mai sus seamănă cu un tort din ăla, cu en etaje, pe care, dacă-l tai, constați că e complet gol. Era doar o imitație de carton, boit cu văpsele expirate.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2011-09-22 17:36:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Chiar când sunt utilizate asocierile paradoxale poezia trebuie, convențional vorbind, să aibă o coerență interioară. Altfel textul devine aglutinare. Pur și simplu. Ca în textul de mai sus. Care pare a pastișa versul alb însă este departe de a transmite vreun fel de aură poetică. Pare mai mult un text care ar vrea să demonstreze un fel de sfidar. Ori poate mă înșel |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2011-09-22 17:06:57 |
|
|