FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
miercurea niciodată singură
Text postat de Gabriela Colar
nu venea fără să treacă
fetița cu ochi migdalați - o străină.

mă întorceam cu gândul la ea sau cu
sufletul,
nu mai știu.

cum mergea
umbra ei se lungea pe pământ ca un șarpe.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Merci, am modificat cât despre grațiile Eutherpei vă rog sa recitiți comentariul meu anterior unde v-am informat de ce postez pe site. Chiar dacă poemul(vă rog să mă scuzați că imi permit să-l numesc așa)nu merită o analiză pertinentă trag speranță că pe viitor voi avea o curbă ascendentă și că veți avea bunăvoința de a intra pe pagina mea  
Postat de catre Gabriela Colar la data de 2011-06-03 21:17:38
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  pies: corectați măcar vizibiele erori:
-ma întoceam
-pamânt(vă recomand folosirea diacriticelor)
-caraghiosul silogism ilogic "nu venea fără să treacă
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-06-03 21:01:47
         
 
  Stimată aspirantă la grațiile Eutherpei,
ce am avut de spus, am spus despre text; dacă capacitatea de obiectivizare vă împiedică să vă asumați criticile confundînd un comentariu ironic cu un obiect contodent ancestral, denumit neaoș, nu e vina mea...și-apoi materialul e prea inconsistent ca să merite o analiză literară pertinentă.
Pe intervenția domnului Cioacă aș pune bază cît pe o pastișă după Coșbuc; dînsul confundă cauza cu efectul și sarcasmul cu defectul cauzat de etatea respectabilă la care a ajuns(vezi dezinvoltele aluzii erotice pe care le dezvoltă în catrene, probînd un priapism epigramistic avansat))
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-06-03 20:58:20
         
 
  Domnule Rechesan, imi doresc sa poposeasca cineva pe pagina mea si sa mi critice textul. E motivul pentru care postez pe site, altfel cum as putea afla unde gresesc? Faptul ca domnia ta da cu boata nu ma deranjeaza atata timp cat mi se spune si de ce o iau pe cocoasa.
Domnule Cioaca multam de sprijin. Nu ma sperie cei care trag in mine dimpotriva ma pun pe ganduri. Suntem aici ca sa invatam sau cel putin asa cred altfel site urile de acest gen ar fi pline doar de cei cu multe carti la activ( cu toate ca si acest lucru e discutabil)si de cei care le au creat asadar domnilor: La re-vedere!
 
Postat de catre Gabriela Colar la data de 2011-06-03 19:52:39
         
 
  Gabriela,
Eu zic sa nu iei prea in serios voroava glasuita de marele dregator Rechesan, care este un cronicar foarte bun dar extrem de nihilist.
Ca de cand domnul Cristescu a incercat sa-l gadile cu iataganul la nivel nu mai are ochi pentru talentele nici unei cadane. Singurul scop major pe care il urmareste domnia sa este golirea Europeei de tot ce misca. De curand l-a invitat sa plece pana si pe dusmanul meu cel mai drag, latunski.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-02 19:52:50
         
 
  în mod cert, nu e amorțeala pre-estivală, evident că barja europeei e cu motoarele la capă, fiindcă altfel n-ar lipsi postacii, userii valoroși, masculii țanțoși ( recte dom Buricea cu libidinozitatea catrenului ieșind din șliț)care să-nconjoare o poetă nou-(re)poposită în lavra ecoblu și-ncă una singurică...
acu despre text: e destul de ambidextru, c-o mînuța autoarea întoarce foaia nostalgiilor preadolescentine cu alta, fila calendarului, în fitece miercuri la scăpărat cînd umbra omniscient-auctorială se lungește reptilian, dar în totalitate anemic, ca o suflare de zefirel într-un geamlîc întredeschis.
Doamnă Elena Ștefan, maestre Radu Șt. ,Vitea latunski spaima liftelor liricoase, preluați ștafeta critică!
Mon Dieu, gde poety proshlogo?!( Boje moi, où sont les poètes d'antan?!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-06-02 08:26:43
         
 
  Gabriela
Mie mi-a placut poemul tau. Sper ca fetita acea sa nu-ti mai fie straina ci sa ramana in tine pana la adanci batraneti. Cand nu mai suntem copii inseamna ca am murit de mult, a spus, daca nu ma insel, Brancusi.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-05-30 23:49:17
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE