FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cartea Irinei- 5
Text postat de nastia muresan
Femeia de serviciu îl încîntă pe Matias. Mopul, mătura, găleata și cârpele ei il fascinează.
Poartă o uniformă albastră, jachetă și pantaloni, cochetă și severă în același timp.
Ne arată, lipindu-și arătătorul de degetul mare, cât de mici trebuie să tăiem bucățelele pentru Matias și dă de înțeles că străinii ăștia habar nu au să crească un copil. Din când în când, cu o expresie radioasă pe chip, îi aduce lui Matias un bol cu terci fierbinte de mălai si orez. Este mâncarea care se dă aproape zilnic pacienților chinezi din clinică și credeam ca Matias o va scuipa pe jos dar el deschide gura mare și înghite ascultător, privind-o în ochi pe femeia asta care, cu castronul și lingura în mână, suportă o metamorfoză uluitoare…seamană cu o madonă hrănindu-și pruncul.
Are un fel de autoritate în fața lui, pe care încerc s-o descifrez...în ton, în gest, s-o copii și s-o aplic și eu.
Matias e obosit, nervos, aproape sălbatic. În prima zi, când a răsturnat castronul cu paste pe masă și pe jos, pentru ca apoi să le culeagă și să le mănânce, m-a potopit o milă fără sfârșit, nu-mi puteam ține lacrimile. Or eu, eu nu am voie să plâng.
Îi plac străinii, cei care apar de nicăieri, îi zîmbesc cu toată gura si toata fața, care îi întind un deget și îl invită la plimbare.

Soarele sus, aproape 11. Matias culege chiloții de pe pervaz. I-am scos de la uscător și încă sunt umezi. De două ori a încercat să-i pună în tigaie, Acționează în mare tăcere când consideră că întreprinde ceva nepermis, și te poți trezi cu surprize amuzante și\sau dramatice.
Ei, niște chiloti în tigaie, amestecați cu polonicul, nu-i foarte dramatic.

E ora de somn, se foiește înainte să adoarmă, își caută locul pe canapea.
Adoarme întotdeuna cu fundul în sus și mâinile adunate sub el, genunchii îndoiți sub burtă.

Dimineață, înainte să se lumineze și înainte să mă dau jos din pat, au venit, într-un stol mic de 3, asistentele. Ciripind și gesticulând precipitat de parcă se pregăteau de evacuarea clădirii. Irina nu s-a trezit, ele au ieșit repede, eu n-am înteles nimic.
Ieri Irina a făcut al doilea vaccin dintr-o serie de cinci si peste noapte a durut-o brațul, am chemat pe cineva să-i dea un calmant.
Dar cineva a zâmbit și a dat din cap de câteva ori...no, no, just hot water.

Vântul s-a oprit. O zi fără vânt....e ciudat, parcă lipsește ceva din coloana sonoră a zilei.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Veronica,

ce fac eu aici e doar o incercare, aproape disperata, sigur nerealista dar necesara, de a o recompune pe Irina din bucatele, incerc s-o alcatuiesc din nou inauntrul meu si s-o pastrez.
am o nevoie acuta s-o tin vie. scriu cu teama ca n-o sa reusesc sa dau de ea, Irina cea adevarata, la capatul acestor amintiri farimitate. dar n-am de ales.

iti multumesc.

La multi ani!
 
Postat de catre nastia muresan la data de 2011-01-04 12:15:17
         
 
  Am citit toate episoadele acestei serii si a fost o lectura placuta. Nu mi toate episoadele mi s-au parut la fel de captrivante, dar, pe ansamblu, ele constituie un text bine scris.

Astazi imaginea infirmierei care s-a transformat in Madona m-a emotionat. Si nu numai.

Las o luminitza.

La Multi Ani,

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2011-01-03 17:31:00
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE