FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Gigi, Virgula, Punctul și Sedila
Text postat de Marian Tudorel Lazar
Acest text este o satira. Ca la orice satira, efectul primează asupra adevarului, deci totul trebuie luat ca atare. În nici un caz personal. Dacă, totuși, cineva se simte vizat, îl invit să-mi facă o satiră asemănătoare, exagerându-mi defectele, până la grotesc, dacă asta îl face să se simtă mai bine. Și apoi, să hotărască cititorii și doar ei, cine este mai bun.
Lectură plăcută!

P.S. Dacă textul meu este atât de slab încât nu merită atenția cuiva, atunci persoana respectivă să-l trateze ca atare: să nu-i dea atenție!







Acțiunea se petrece în camera de zi a unei garsoniere sărăcăcioase. Pereții sunt acoperiți cu un tapet zdrențuit. Lângă fereastră se află un pat murdar, nefăcut. În centrul camerei, tronează o masă plină de cărți și farfurii murdare. Lângă masă, un scaun descentrat, gata să se desfacă în bucăți, de fiecare dată când te așezi pe el.
Personajele povestirii sunt: Gigi Nechezău, fost colonel de aviație, fost și actual literat, fost soț, fost bărbat bine, fost om de lume, fost…multe altele și cele mai bune prietene ale sale, trei muște băgate într-un borcan unsuros, plin de puncte negre: Virgula, Punctul și Sedila. Îmbrăcat într-o pereche de pantaloni scurți, care lasă să se vadă picioarele, slabe și pline de varice albăstrii, cu un mers vizibil marcat de problema hemoroizilor niciodată vindecați, Gigi se plimbă prin cameră, tot mai nervos, molfăind în dinți o jumătate de pipă, fără tutun în ea. Problema stringentă și la ordinea zilei? Muștele lui au făcut gălci și trebuie tratate.
- Ți-am spus, ți-am spus, ți-am spus și ți-am tot spus. De o mie de ori ți-am tot spus să nu te așezi pe masa mea de lucru, Virgulă enervantă! Cum este posibil una ca asta?! Eu, literat de succes, v-am cules de pe drumuri, v-am oferit o casă, v-am dat niște nume demne de mine, adevărat prinț al cuvintelor, și tu ce-mi faci? Te așezi, fără să-ți pese, exact între subiect și predicat?! De câte ori să vă mai spun, muște idioate, că niciodată, dar absolul niciodată, nu trebuie să vă așezați între subiect și predicat? Vă puteți așeza oriunde în altă parte, oriunde pe textele mele, dar nu între subiect și predicat! Niciuna dintre voi! Asta-i o regulă de viață și de moarte și o știți! Să ziceți mersi că, drept pedeapsă, v-am lăsat doar o oră în congelator, pe toate trei! Să ziceți mersi! Și, acum, ce mi-ați făcut? Vedeți, dacă am fost prea blând și nu v-am pedepsit de mult? Ați răcit! V-ați umflat în gât și trebuie să vă tratez. Știți bine că, de la farmacie, pot lua antibiotice doar pe rețetă. Și știți bine că nu pot să vă iau rețetă. Cum, ați vrea să mă duc la medic, cu voi? Să vă cunoască toată lumea? Să-mi știe toți vecinii și toți cunoscuții muștele? Și, măcar de ați fi și voi, ceva mai culte, nu așa agramate! Auzi, Virgula, între subiect și predicat! Curat murdar! Curat revoluție literară! Curat linșaj textual!
O nu, gata, s-a zis cu viața de huzur. De acum înainte, în fiecare dimineață, nu mai aveți voie să-mi bâzâiți farfuriile. De fiecare dată când mă așez la masa de scris, veți fi închise, fără putință de scăpare, în borcan. În fiecare seară, lecții de gramatică. Iar, până atunci, dragele mele, iubițelele mele, veniți la tăticu, să vă dea cu niște gaz pe gât. Așa, gura mare, Virgulița mea, zii aaaa. Gata. Te-am rezolvat. Gura mare și tu, Punctuleț. Gura mare și tu, Sedilică. Bravo! Ei, vedeți? Veniți la tati să vă-mbrațișeze.
Și, liniștit acum, întins pe pat, strângând borcanul în brațe, Gigi Nechezău adormi, mai ales că, între timp, pe ascuns, între băgatul muștelor în borcan și scosul lor pentru tratament, înghițise, cu mâini tremurânde, o pastiluță de Xanax.
Următoarele peripeții ale lui Gigel și ale hergheliei lui de muște, le vom povesti, pe măsură ce se vor întâmpla. Deocamdată, lăsați-l să doarmă liniștit. Sssst! Și fără bz-bz!






Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Totusi, nasule, gresesti cand crezi ca sunt mare psiholog. Nu am facut decat sa aplic niste precepte simple, din Biblie. Cum ar fi, de exemplu, "fiti blanzi ca porumbeii si intelepti ca serpii". Ori, sarpele nu alearga dupa prada, doar o asteapta, rabdator, pe terenul sau. Singura vina a celorlalti este ca nu asculta si ei de Hristos cum ascult eu.
Problema lor.
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 22:11:15
         
 
  Contarani sigur suntem, ca am fost totdeauna din aceeasi... tara si vorbim aceeasi limba. Privitor la unchi, este simpatic, dar nu-mi plac mustele lui...
Imi pare rau ca esti prea departe, nasule, ca ti-as face cinste. Nu, nu pentru ca m-ai cununat, ci pentru ca sunt prea bucuros si vreau sa sarbatoresc. Sa sarbatoresc faptul ca dusmanii au decis sa nu ma mai deranjeze si cred ca eu plang de lipsa lor. Pai, asta si doream, fratilor! Exista doua feluri de respect: cand lumea ti se adreseaza politicos si cand lumea tace si nu indrazneste sa-ti spuna nimic. In privinta dusmanilor, chiar prefer al doilea tip de respect.
Mai spun doar ca ti-am dus dorul. Auresteti mai repede aura aia!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 21:30:52
         
 
  MTL, da de unde dreacu îl cunoști tu pe Nechezău? Pentru că, dacă Geta-i soru mia, Nechezău îmi este unchi prin alianță. Te pomeni că-i știi și pe Sfîrcu, ori pe Gustă! că eu pe toți i-am botezat altfel(ca să nu se recunoască): Alui Nechează, Alui Gustă, Al Sfîrcului. Îi fi și tu din cutul de jos al Cochirlencii de Sus? Om fi și conțărani și nu știu eu...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-11-11 21:18:08
         
 
  Traversez o perioadă nefastă, cînd aurelul meu este estompat (da, aurel !, doar femeile au aură, iar copii, auraș). Nu voiu interveni - o vreme - nici în dispute, nici în postări critice. Dar, v-am mai spus, iar dacă nu v-am spus, vă repet: veți avea probleme cu "finul" meu, MTL (neliterar, deocamdată).
Altfel zis: DE CE vă irită atît de groaznic?
Căutați explicația într-un manual de psihologie pentru uzul cadrelor didactice de factură gimnazială. MTL se plimbă cu nonșalanță printr-un manual al psihiatriei de învăluire, destinat cadrelor medicale medii.
V-am avertizat că "logica" lui este ca a unei arme care trage după colțuri. Ignorarea, indiferența și umorile repede revărsate nu-l sperie. Trebuie să reinventați Kalașnikovul, ca replică la carabina cu repetiție. E greu să-i pui un diagnostic corect. Pe mine mă uimește de ceva trei ani. Nici în bine, nici în rău. Și dacă este în afara sferei literare, nu uitați: e internat de puțin timp pe pagina sinilie. Grupir, grupir!
Post scriptum pentru AAA: AAAi din partea mea 5(cinci) stele de admirație și considerație. Nu-ți spun de ce, tu o să te "prinzi".
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-11-11 20:55:05
         
 
  err: nu va iesi la adevar  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 19:57:11
         
 
  Cu privire la Aristotel, mi se pare mie sau scolastica s-a bazat tocmai pe operele lui Aristotel? Este scolastica un lucru pe care il admiri, Adrian? Pentru ca, dupa cum vezi, nu conteaza de unde pleci, ci conteaza unde ajungi. Deci, faptul ca il admiri pe Aristotel nu este o dovada ca ai ajuns unde trebuie, dar ofera un indiciu asupra faptului ca ai fi putut ajunge unde au ajuns si altii, care au plecat de la el: la scolastica.
Adrian, cine persista in minciuna, nu va iesi la minciuna, se va afunda mai tare. Acest lucru ti se intampla deja. Si totul doar pentru ca ai vrut sa razi de ... un prost. Ori, daca respectivul chiar este prost, este foarte urat din partea ta sa razi de el, daca nu este prost, este foarte urat din partea ta sa il faci prost.
Adrian, nu ai obosit?
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 19:56:31
         
 
  Adrian, toate cele de aici sunt doar cuvinte. Eu doar exersez. Nu te amagi ca mi-am pus sufletul pe tapet. Nu te amagi ca mi-ai vazut vreo bucatica de "piele". Pur si simplu am contracarat un ton zeflemist, jignitor, furios, cu un ton calm, respectuos, impaciuitor. Si tonul acesta te-a dus in corzi, nu te-am dus eu, nu inteligenta mea.
Esti scriitor Adrian si ar trebui sa inveti sa intelegi puterea cuvintelor. Cuvinte care pot "sa te duca in sublim sau in ridicol". Ai ales biletul necastigator. Stii, dar vrei sa-l joci in continuare. Alegerea ta...
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 19:45:51
         
 
  Respectul de sine se castiga, Adrian. Respectul fata de ceilalti doar se ofera. Cu o singura conditie: sa-ti fi castigat, deja, respectul de sine.
De-asta insist sa te intreb "de ce". Adica, de ce nu te respecti, Adrian? De ce pui acele cuvinte urate in gura ta aristocratica? De ce, Adrian? Ce te-a facut sa te urasti atat de tare? Impaca-te cu tine, Adrian, oricare ti-ar fi necazurile si supararile.
Sa fii iubit!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 19:39:15
         
 
  ...De ce nu arăt respect pentru mata'? Pentru că respectul se câștigă, iar pe un site literar, nu se câștigă prin cât de-n pielea goală îți circuli sufletul, pe cât de moral pari, și alte chestii andreicemarin... El se câștigă prin cât de bine te țin bretelele literare, nene! Bagă la cap asta, alfel, toată viața ta internautică n-ai să faci decât să-ți aduni orgoliul de pe asfalt.

...De ce nu arăt respect pentru tine? Pentru că sunt sătul de oameni îndoctrinați cu teoria nimicului, nihiliști interesați de pura băgare-n (z)seamă, nenei cu beteală la gură, porniți să desființeze ei tot, deodată și pe rând.... de oameni care-l sfidează pe Aristotel, fiind și nefiind în acelăsi timp si sub același raport, de oameni care-s într-o ureche și se dau degrabă auzitori cu amândouă, de neica-fleica literați si culturali mai ceva ca bugs bunny. De aia. Și pentru că nici la mișto nu mai rentează discuțiile cu mata', iti spun pa și sănătate concupiscentă!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 19:34:38
         
 
  Poate ca semnele de punctuatie, singure, nu inlocuiesc cuvinte. Dar bagate in propozitii, sigur pot, nu inlocui, dar pot arata ca lipsesc niste cuvinte. Niste cuvinte usor de ghicit. Nu mai dau exemple, ca te pricepi si singur. Doar te faci ca nu intelegi. De ce, Adrian? De ce continui sa incerci sa jignesti? De ce nu poti discuta civilizat? De ce nu-ti poti respecta interlocutorul? De ce crezi ca eu am puterea sa discut cu tine fara sa te jignesc? Daca m-as simti cu musca pe caciula, crezi ca as mai putea sa fac asta?
Si nu te amagi ca poti sa-mi inchizi gura cu invective. Nu voi tacea decat in momentul cand vei invata sa ma respecti, oricat de agramat m-ai crede. Am destula energie sa fac asta, nu pentru ca-mi place disputa dintre noi, ci pentru ca nu-mi pot permite sa dau inapoi. Si nimeni nu ar trebui sa-si permita sa dea inapoi, atunci cand este vorba de demnitatea sa. Si nu este vorba doar de demnitatea mea, ci de a tuturor celor care sunt jigniti pe motiv de lipsa de eruditie, lipsa de cunostinte, lipsa de diplome.
Da, imbatranesc devreme, Adrian. Din nefericire, tu ai intinerit. Mai mult decat ar trebui. Dar, iarasi, tu alegi...
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 19:22:58
         
 
  err: [...] înlocuiesc, de fapt, [...]  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 19:10:47
         
 
  Tudorelule, io credeam c-am lămurit ce și cum, dar văd că mata' ești mai instabil ca luna martie. Dacă tu crezi că semnele de punctuație înlocuiesc cuvinte (ceea ce ai vrut de, fapt să spui,), atunci poți vorbi așa:

,?!!...,,..?! - nu te oprește nimeni.

Onoare? Du-te, nene, bea o Sana, și te uită pe Acasă Tv, că vorbești cuvinte mari.
Scuze? Îmbătrânești devreme, nene!

 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 19:09:57
         
 
  Adrian, intentia mea chiar a fost sa spun: "un cal, desi este schiop, vrea sa se ia la intrecere cu mine". Si asta o stii si tu, o stie toata lumea.
Tu tii, insa, cu tot dinadinsul sa-ti salvezi onoarea. Din nefericire nu vezi ca tocmai aceste zbateri inestetice ti-au terfelit-o.
Doar scuzele ti-ar mai repara-o catusi de putin. In nici un caz persistenta in greseala. Dar este alegerea ta...
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 18:35:01
         
 
  ...Nici io n-as închinde-,n veci, între virgule "șchiop
", Radule. Însă MTL ține cu toți dinadinșii s-o facă. Io am spus că, dacă vrea și vrea și vrea, s-o facă, dar folosindu-se dă două virgule, nu de una, caz în care apare între s. și p. Numa' că, pentru a ne-nțelege (într-un final aproape lacrimogen) au trebuit 2 zile și 2 volume de "Război și pace". Ce să-i faci - unii-s mai meticuloși în gândire.

...Despre "orb" - dacă merge forțat ca adverb, merge și "schiop", în ceva de genul "gândesc șchiop gramatica", dar chiar și atunci, virgulele îmi par pretențioase.
Gusturi...
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 18:25:15
         
 
  Radu Stefanescu, chiar tii cu ursul.
Multumesc!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 16:35:35
         
 
  frati (mai mult sau mai putin) romani,

io n-as fi pus nicio virgula aici:

"Un cal, șchiop, încearcă să mă-ntreacă" pentru ca 1. nu vad motivul, si 2. ma enerveaza teribil excesul de virgule.

dar daca as tine cu ursul, mi-as putea imagina ca autorul a vrut sa spuna " un cal, care dupa ce e schiop, vroia sa se ia la-ntrecere cu mine" atunci as zice ca desi virgula, topologic vorbind, se afla taman intre subiect si predicat, si nu una, ci doua (si, mai mult decat atat, unii, mai scrupulosi decat mine, ar pune inca una dupa "care"), caz in care e ok.

dar nu am astfel de fantezii.

la "Și-un vultur, orb, să ma vâneze", ar mai merge, pentru ca despre "orb" poti afirma orice, inclusiv ca e adverb, si nu s-ar supara nimeni ca un adverb sta intre virgule, nici macar Pruteanu, in cazul in care ar mai fi prin zona, si dispus sa-si piarda eternitatea cu astfel de fleacuri.

al dvs,

Grigore dupa Ureche
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-11-11 16:32:03
         
 
  Ai ales varianta agramatismului pentru ca asa iti place mai mult. Altminteri nu aveai cum sa-ti versi veninul strans pana acum. Nici macar nu ai ales. A ales gura singura in locul domniei tale. Dar asta nu-i problema mea.
Privitor la agramatism, una este sa nu cunosti o regula si alta sa o cunosti dar sa nu-ti intre in reflex aplicarea ei.
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 16:31:14
         
 
  Nu contează din ce motiv pui virgula între s. și p.: prin omitere, din neștiință, din exces de rebeliune, tot virgulă între s. și p. rămâne. Am ales să merg pe varianta agramatismului tău din două motive:
1. n-ai demonstrat absolut nicio urzică vizavi de literatură
2. nu e un caz izolat. Îți scot, din textele tale, înca zece cazuri în câteva minute.

Îmi cer scuze că mi-am pierdut ore în discuția cu un om care jignește și mândria unui anume obiect vestimetnar, destul de strâmt și alb.
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 16:20:37
         
 
  In continuare cred ca imi esti dator niste scuze. Nu ca m-ar incalzi cu ceva, dar ti-ar fi de mare folos tie, pentru ca este nevoie de mult curaj sa recunosti ca ai gresit, mai ales in fata unui om pe care il consideri inferior tie.
Tu alegi insa daca vrei sa fii curajos sau las...
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 16:14:49
         
 
  Exact, Adrian. Inseamna ca eu puteam gresi in doua moduri: fie am uitat sa pun o virgula, fie am pus una in plus. De vreme ce amandoua variantele erau la fel de posibile, de ce ai ales-o pe cea care iti permitea sa ma faci prost si nu ai ales-o pe cealalta, care ma facea doar neatent?
Nu-mi spune de ce. Iti spun eu: obisnuinta, placere de a arunca invective, dorinta de razbunare etc. Alege domnia ta ce crezi ca te caracterizeaza.
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 16:12:58
         
 
  Măi, nene, 1. ca virgula să stea între s. și p. nu e musai ca ea să fie fix între s. și p.! Între cele două părți de propoziție, se pot intercala și alte părți de vorbire, care pot fi despărțite de s. sau p. însă asta presupune două virgule, nu una. Dacă e doar una, care desparte s. de p. se cheamă ca virgula aia stă între ele, chiar dacă s. e în Brăila, iar p. în Vălenii Proștilor.

Mai încerc o data:

Calul, șchiop încearcă - grșit; virgula e între s. și p.
Calul, șchiop, încearcă - corect. Atributul este despărțit (scos în evidență, cum iți place să trâmbițezi) prin DOUĂ VIRGULE!


 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 16:03:00
         
 
  err: intre atribut si predicat  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 15:55:13
         
 
  "Astfel, io am spus că ai trântit virgula aia între s. și p., chiar dacă între cele două se afla și un amărât de atribut,"

Revin. In fraza de mai sus, vad ca afirmi destul de clar ca, intre cele doua, era si "un amarat de atribut". Deci recunosti ca, in fapt, virgula era intre subiect si atribut, nu intre subiect si predicat. Si recunosti si ca nu este interzis sa pui virgula intre atribut si predicat. Atunci, de ce nu recunosti ca te-ai grabit sa ma faci prost si ca greseala mea nu era nici asa grozava si nici asa greseala?
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 15:54:17
         
 
  Adrian, simplul fapt ca nu te poti calma, spune destul de clar cine are dreptate si cine nu. Daca atributul a fost acolo de la inceput, cum a fost virgula intre subiect si predicat? Nu, nu-mi raspunde, ca am mai pus aceeasi intrebare si nu mi-ai raspuns. Sau ar fi trebuit sa consider subiect expresia "un cal schiop"? In cazul acesta, ai dreptate. Mie imi pare, insa, ca doar cal este subiect si schiop atribut. Poate ma insel, insa. Cine stie. E greu cu gramatica romana cand esti chinez.  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 15:47:27
         
 
  err: ca UN negustor de chinezării  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 15:30:07
         
 
  ...Măi, omu' lu' dumnezeu, până să ai tu virgula între s. și atribut. o aveai între s. și p.!. Păstrând proporțiile pentru exemplul următor, când se face o crimă, ești judecat pentru crimă, nu ești judecat pentru lovire! Cea mai gravă faptă le înghite pe celelalte, colaterale. Astfel, io am spus că ai trântit virgula aia între s. și p., chiar dacă între cele două se afla și un amărât de atribut, nu am confundat niciun nici cu niciun nici! Poți mata' să pricepi măcar atâta fără să-ti scrântești sinapsele? Ori ai priceput-o de mult, dar acum nu faci altceva decât să minți ca negustor de chinezării, isteric? După ce că ai pneurile sparte pe toate părțile, mai și semnalizezi. Las-o dracu-n păpușoi, că nu suntem toți niște idioți, maleabili din toate pedeveurile de vedere.  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-11-11 15:28:45
         
 
  Mi se pare normal ca cel vizat sa guste mai greu satira. Si da, nu este deloc nostim ca sa creezi o intreaga furtuna, intr-un pahar cu apa, pentru ca, o umila virgula, s-a asezat intre subiect si predicat. Dar mi se pare nostim ca unul, mare gramatician, sa confunde subiectul cu atributul.
Jos palaria in fata comentariului d-lui Homus Novus.
Din pacate, patosul pare sa fie caracteristic pe aici, dar nu numai mie, ci si distinsilor mei critici. As zice mai ales distinsilor mei critici care, intre doua vorbe la obiect, strecoara si vreo doua kilograme de ...pudra de patos. Pana la imbacseala. Nu-i bai insa, merg inainte, scutur pudra si retin ceea ce este de retinut si de folos.
La mai mare!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 14:54:51
         
 
  Textul domnului MTL este înăbușit de prea mult patos. În umila mea opinie, autorul trebuie să se distanțeze emoțional și să pună în evidență anumite aspecte, opinii, atitudini etc.(,)exacerbînd totul pînă la a stîrni rîsul. Desiur, trebuie s-o facă din perspectiva unui fin observator, și nu a unei victime care-și linge rănile. Iar domnul MTL nu este singurul care a căzut pradă durerilor de corazon. Unul dintre preopinenții mei (nu dau nume) face abuz de statura sa proeminentă de autor retro-renascentist și-și permite să tranșeze în stînga și-n dreapta, de parca în mîna dreapta i-ar reveni talerele dreptății și adevărului și-n cea stîngă, faimosul Excalibur. Și arumentele i-au scăpat din lipsa celei de-a treia mîini.

Să scrieți bine!
 
Postat de catre Homo Novus la data de 2010-11-11 14:15:24
         
 
  În primul rînd, satira trebuie să vizeze defecte. Or, rigoarea gramaticală, chiar împinsă pînă la limită, nu este un defect. Dimpotrivă. Satira, în acest domeniu, ar trebui să-l vizeze pe agramat, nu pe cel care-l corectează. Deci, din acest punct de vedere, m-ai pierdut. Nu găsesc nimic demn de șfichiul satirei.

Apoi, obiectul enervării personajului nu are niciun haz. Iaca, s-a așezat musca între subiect și predicat. Iar maestrul se enervează. Și? Unde ar trebui să mă amuz eu? Și pentru ce? Dă-mi măcar un element care să-mi ridice a zîmbet colțul gurii.

Formulări de genul Problema stringentă și la ordinea zilei? sau Auzi, Virgula, între subiect și predicat! Curat murdar! Curat revoluție literară! Curat linșaj textual! nu au nici ele darul de a ridica umorul textului la un nivel măcar acceptabil. Ca să nu mai vorbim despre originalitate.

Iar dacă aici găsești vreo urmă de haz, atunci sunt gata să recunosc că habar nu am cu ce se manîncă umorul: Iar, până atunci, dragele mele, iubițelele mele, veniți la tăticu, să vă dea cu niște gaz pe gât. Așa, gura mare, Virgulița mea, zii aaaa. Gata. Te-am rezolvat. Gura mare și tu, Punctuleț. Gura mare și tu, Sedilică. Bravo! Ei, vedeți? Veniți la tati să vă-mbrațișeze.


Trecînd peste cele de mai sus, va trebui să înțelegi că un cititor avizat (despre care se poate presupune că are și cunoștințe despre cum se scrie corect în limba română) va fi cel puțin nemulțumit, dacă nu iritat, de tot ceea ce înseamnă abatere de la normele gramaticale. Iar cînd într-un text în care îl iei în tărbacă pe unul a cărui apetență pentru corectitudine gramaticală îți provoacă ție disconfort, și îl satirizezi (chipurile) tocmai pentru această apetență a lui, tu scrii fără a dovedi măcar un minim efort pentru acuratețea limbii, acel cititor nu va avea de ce să-ți aprecieze scriitura, chiar de va fi fiind ea plină de umor (ceea ce, după cum spuneam, nu prea e cazul).

Tocmai de aceea spuneam mai la vale că, atunci cînd te pui la cravată și sacou, tragi pe tine o pereche de găci, subiectul hazului nu va fi opera ta, ci tu însuți.


PS

Poți critica un text persiflîndu-l. Mai ales atunci cînd autorul se așează pe el însuși (și, prin asta, își așează și opera) mai presus de locul pe care îl merită prin ceea ce produce, nu prin ceea ce crede despre augusta-i persoană.

Apoi, aici ai putea învăța cum se scrie literatură. Prelegeri despre gramatica elementară nu-și au locul între oameni care pretind că scriu.

Ia ultima afirmație ca pe un element definitoriu al infatuării mele. N-am să mă supăr. Mă supără doar ignoranța agresivă într-un domeniu în care poți pune virgula între subiect și predicat doar dintr-o eroare de tastare.



 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2010-11-11 13:43:03
         
 
  MTL, dl. Bordas a facut un gest frumos. Te-a citit! Tu iti aperi opera minima cu niste kilometrii de proza (de ce factura o fi ea?). Am cam inteles dintr-un alt text de-al tau cam cum vezi tu treaba asta cu literatura. Cat despre virgula... Daca tot scrii prost, macar scrie corect...

Cristi

P.S.
"Fii critic in adevaratul sens al cuvantului, chiar daca nu ai patalama, si critica pentru a construi, nu pentru a darama." Ce sa darame?
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2010-11-11 13:21:52
         
 
  Dar, daca tot esti singurul care mai indraznesti sa te aventurezi pe taramul criticii, mi-ai spus ca textul este slabut, dar nu mi-ai spus si de ce. Nici cum ar putea fi facut mai bun, daca ar putea fi facut mai bun. Zi-mi orice, in afara cu varianta "purificarii" prin foc, pe care o stiu deja.
Fii critic in adevaratul sens al cuvantului, chiar daca nu ai patalama, si critica pentru a construi, nu pentru a darama.
Multam frumos!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 12:45:25
         
 
  Nu am luat in serios, dar ti-am demonstrat ca am nervii mai tari ca domnia ta. Ai blufat si te-am facut sa te dai de gol. Pacat. Mi-ar place sa gasesc un jucator pe masura...  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 12:42:25
         
 
  Sper că nu ai luat în serios comentariul meu la teoria la istoriei comunismului.

Nu de alta, dar, după ce ai ajuns la Hoarda de Aur, mai ai puțin pînă la un Moise protocomunist.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2010-11-11 12:39:15
         
 
  "Cel conștient de stîngăciile inerente unui începător ar trebui să conștientizeze și necesitatea înlăturării lor."
Si orice profesor ar trebui sa fie constient de faptul ca nimic temeinic nu se invata peste noapte.
Da, textul in sine este slabut. Toate textele de aici sunt slabute, nu numai ale mele, cu mici exceptii. Cum sper sa nu mor maine, voi avea timp sa revin, sa modific, sa scot sau sa adaug, inclusiv virgulele buclucase. Ideea conteaza.
Privitor la teoria aparitiei comunismului, problema aceasta o tratez mult mai serios decat textuletele pe care le postez aici, care, fara exceptie, sunt doar pastise. Mai am mult de studiat pana sa pot face un articol complet. Deocamdata, pot doar sa avansez niste ipoteze, apoi sa le verific. Si chiar dupa ce am scris, am realizat ca s-ar putea sa nu fie o coincidenta ca revolutiile comuniste au avut loc in special in teritoriile unde se intindea, candva, Imperiul Hoardei de Aur. Imperiul tataresc, adica. Se pare ca tatarii, tot tatari au ramas. Viteji si prosti, si-au lasat mostenirea genetica peste tot pe unde au ajuns.

 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 12:23:39
         
 
  Li se pare, unora de pe aici, ca ma ataca doar pe mine. Nu, dragilor, de fapt voi, talentatii si talentosii, ii atacati, prin mine, pe toti incepatorii, toti nepriceputii care, vor si ei sa se exprime, sa spuna ce au de spus si, de ce nu, sa culeaga macar cateva laude firave. Daca ati critica textele expuse, ar fi OK. Dar voi nu le criticati, voi persiflati, atat textele cat si autorii, batjocoriti, desfiintati, transformati textele in hartie igienica si autorii in carpe de sters pe jos, dar sariti in sus la cea mai mica critica adresata textelor voastre. Daca nu izbanditi de unul singur, va uniti in haite, incercuiti persoana non-grata si faceti tot posibilul sa o scoateti din fire, sa-si dea in petec, sa greseasca cu ceva, cu orice, ca sa puteti arata cu degetul. Daca vi se arata oglinda, radeti si spuneti ca nu recunoasteti personajul sau, stacojii la fata, dati drumul la invective si injuraturi neaose.
Cu toate acestea, sunteti oameni respectati si respectabili. Asa sa fie!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 12:14:20
         
 
  Cel conștient de stîngăciile inerente unui începător ar trebui să conștientizeze și necesitatea înlăturării lor.

E greu să nu fii luat în răspăr cînd apari în izmene la cîte-o sindrofie.


Am spus doar că textul în sine e slăbuț. Umor forțat, atîta cît e el. Și am mai spus că nu poți lua pe cineva în tărbacă pentru că îți arată greșelile elementare. Cum spuneam, îți asumi riscul atunci cînd îți propui să rupi gura tîrgului purtînd găci la sacou. Și alea cam peticite.

Acu, dacă te simți jignit, nu e vina mea. Încearcă să dobîndești obiceiul de a consulta oglinda cînd ieși în lume. Nu întrebînd-o cum e Gigi Nechezău, ci privindu-te tu însuți în argintul ei.

Poate vei mai vedea ceva în ea. Infatuarea pe care o atribui altora.

PS

Teoria apariției comunismului e interesantă. Inedită. Încearcă să dezvolți. Cine știe, iese de-un premiu.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2010-11-11 12:12:25
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Am o problema cu virgulele? Posibil. Foarte posibil. Asta inseamna, oare, ca toti scriitorii de succes au fost experti in virgule si de-asta nu voi ajunge eu scriitor de succes?
Stii ce cred eu, domnule Bordas? Ca am intradevar ceva lipsuri in insusirea teoriei virgulei, dar ca se face prea mare caz de acest lucru, cu singurul scop de a fi facut KO. Cu scopul de a ma reduce la postura de ucenic servil, umil si plin de cenusa in cap. Insa, prost cum sunt, nu reusesc, inca, sa pricep care este demnitatea unei asemenea posturi. Oare nu poti fi ucenic si sa ramai, totusi, un om demn? Nu poti fi facut ucenic fara a se rade de stangaciile inerente unui incepator? A, cineva mi-a propus bete la palma. Sa si le dea singur!
Voi fi agresiv, in masura bunului simt, cata vreme sunt agresat, cu motiv sau fara. Voi respecta, fara insa a deveni servil, prefacut si mincinos, in masura in care sunt, la randul meu, respectat.
Fiecare pasare, pe limba ei piere. Nu va asteptati sa-mi dati venin si sa va servesc cu miere. Stiti de ce, la noi in tara si in toate tarile vecine, a aparut comunismul? Tocmai pentru ca "nobilii" nostri au fost doar niste taranoi mai bogati. In tarile in care nobilii au stiut sa respecte prostimea, nu a fost nevoie de revolta "prostilor" contra regilor si regimurilor conduse de ei. Noi, insa, inca ne mai confruntam cu tarele ingamfarii celor care conduc, fie politic, fie intelectual. Studiati istoria si veti vedea ca toti ingamfatii ajunsi in fruntea maselor, au patit la fel. De nu ma voi ridica eu impotriva ingamfarii intelectualicesti, o va face altul. Si s-ar putea sa fie mult mai virulent decat sunt eu.
Sa fiti iubit!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-11-11 11:50:08
         
 
  Acest text este o satira.

(Marian Tudorel Lazăr)


Afirmația de sus e prea categorică. Io zic să lași cititorului posibilitatea să se pronunțe.

În ceea ce privește virgulele, nu ar strica să iei de pe unde sunt în plus și să pui pe unde se simte lipsa. Îți las plăcerea să descoperi singur locurile cu pricina.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2010-11-11 11:16:39
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE