FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
De Tică*
Text postat de latunski criticul
pe Tică Ghiniță l-am condus
la „Izvorul Tămăduirii”, era
un ger de crăpat pietre-ntr-un
sfîrșit de decembrie, mergeam
umăr vertical la umăr orizontal
și lumînarea arzîndă din el
picura ceară pe mîna-mi beteagă.

gîndeam și miroseam la fel;
inima lui încă avea preaplin
sedimentat în trei cămăruțe
(două pentru prieteni, una pentru alții),
inima mea se rupea-n extrasistole
- conductele ei erau pline de cheaguri și mîzg㠖

nu mai eram noi în lume, ca lume
și confidențele nu-și mai aveau rost,
era doar o trecere peste praguri…

dar, în privirea altora triumfa
reușita colectei de bani
pentru văduvă și pentru orfani.


* Constantin Ghiniță, poet vrîncean, născut: 12 octombrie 1946 – decedat: 29 dec. 2008.

Nici actualitatea clasicilor, cum nici clasicitatea actualilor nu definesc adevărul și permanența poeziei .Ea rămîne o boală a firii, cum perla rămîne o boală a scoicii. Cine ne ștampilează geniul și ce poet poate fi aplaudat după fiece vers? Iată o mostră de subiectivism (cam lungă mostra, geniile poetice de pe sait să o citească în diagonală, sau să o ignore). O postez deci, pentru că autorul îmi este încă prieten.

Evanghelia după Constantin Ghiniță**

Aștept tot mai des să mi se spună
dragul meu iar ai luat-o razna
iar ai uitat
nerecunoscătorule
de cei ce te iubesc
vezi bine că într-o zi o să dai ortu’ popii
uite cum pînă și Aerul se leapădă de tine
uite cum minți și-mi ascunzi
atîtea și atîtea lucruri zilnic
tu nu vezi că sufăr
tu nu vezi că o să mor
parcă ai fi de lemn
lua-m-ar Dumnezeu să mă ia
sunt bolnavă din cauză de tine
da da
o să mă omori într-o zi
ca pe o pasăre cu colivia deschisă
iată că pînă și rușine cu tine
a ajuns să-mi fie
că vin toți și-mi spun cîte și mai cîte
că primesc telefoane
că te caută creditorii
ce-fi făcînd cu banii
cheltuiotorule
că stai prin cîrciume și bei cu toți
nenorociții și măsluitorii de cuvinte
te cerți și te dai în spectacol
și veșnic ești nemulțumit
avem atîtea datorii și pe tine te doare-n fund
ce-o să zică mama
primarul care spune
că nu te ții de treabă
că nu ești bun de nimic
că bei toată ziua cafea și fumezi ca un turc
că dacă ai fi bolnav
desigur te-ai lăsa de toate acestea
că lipsești de la program
ce-i fi făcînd acolo toată ziua
că vii tîrziu acasă
că dormi pe apucate
logodit cu ora patru dimineața
cînd fierbi oale de ceai și vorbești singur
și țăcăni la mașina de scris
de-am ajuns să-ți visez caii venind de pe front
te-ai mai apucat și de afaceri și de politică
cu toți te iei în bețe
furînd din încrederea celorlalți
în timp ce îmi fluturi poezia
pe la tîmplele sufletului
poezia în care ascunzi verbe
și metafore periculoase
ai grij㠖 ai grijă Iubitule
că pînă la urmă o să te dea afar㠖 Doamne
parcă văd că o să faci și pușcărie
parcă văd…
Vai! Îmi aduc aminte că înainte erai altfel
mai făceai și tu ceva
mai puneai mîna prin casă să mă ajuți
să mai repari să mai dregi
că uite la Cutare cîtă cumințenie
și Cutare cum mai stau pe-acasă
că ai copii și ești bătrîn de-acum
și minte tot nu ai
că ai vrut să mă las de serviciu
dar uite că ne trebuie bani
și sunt obosită și nedormită și tracasată
că trebuie să fac de mîncare
să spăl și să fac curățenie
mai ești și gelos pe deasupra
și te macină suspiciunile
fără să știi că te iubesc ca o nebună
și dacă mă iubești și tu
și nu știi să faci decît Poezie
asta nu-i de ajuns
lasă pretențiile și orgoliile prostești
mai dă-le-ncolo de întrebări și de dialoguri
trebuie să-ți bagi mințile-cap
că altfel fă-ți bagajul băiete și du-te
m-am săturat – nu știu cum de nu-ți dai seama
că alta mai proastă ca mine n-ai să găsești
……………………………………………………………………..
care să-ți spună pînă la urmă
Unde pleci – Unde pleci Orbule
și cui mă lași cu Iubirea
care nu crește decît pentru tine
că pînă și prietenii
precum Iuda te sărută și te vînd
că dacă stau în jurul tău
ascultîndu-ți versurile înecate în vinuri amare
o! nu înseamnă că dau vreo para chioară pe tine
oricum te vor azvîrli ca pe o măsea stricată
și o să murim înglodați în datorii
………………………………………………………….

** Constantin Ghiniț㠖 În numele tău Poezie, Editura Rafet, 2006
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  ma mai tine, fratioare. dar cand scot galeata cu carbuni din beci ma cam dor oleaca genunchii, deh. da' la matale, cum e? inteleg de fratele ecsi ca te ierta Cel de Sus.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 23:34:48
         
 
  Dacă așa faci, frățioare, înseamnă că te ține degetul ăla, nu glumă!  
Postat de catre ioan peia la data de 2010-10-12 23:12:11
         
 
  a, si mai e o chestie: postasul ala de care vorbesti suna el de 2 ori, intr-adevar, dar scurt, si nevasta-mea e surda ca o banca-n cismigiu. numai eu stiu dichisul, sun o singura data, si lung. te-ai prins? ala inca nu.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 23:08:48
         
 
  latunski, daca e asa cum spui, viitorul meu pare definitiv compromis. in orasul meu de bastina, nu ma mai cunosc decat creditorii, si nu prea m-as intoarce. bani de porc n-am, iar plenara comitetului de bloc mi-a respins petitia prin care solicitam ingaduinta de a infia si creste un godac pe balcon. critica de specialitate mi-e ostila, ceilalti traducatori au iesit din circulatie, (din pacate, intrand in legenda), si colac peste pupaza, nici eu nu ma simt prea bine. am o singura oferta, de la o editura cu glezne fine si ochi albastri. ce ma sfatuiesti?  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 22:29:54
         
 
  Dacă vei proceda altfel, îți vei stresa,cu obsesia ta, nevasta tinerică și plină de nuri, iar ea te va lăsa pentru poștașul mai tînăr (cel care sună întotdeauna de două ori).  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 21:26:29
         
 
  ???  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 21:14:42
         
 
  Radu, în ultima vreme stelele tale (***) au cam apus pe firmamentul virtual. Liternaturnaia nu este chiar ce-ai crezut tu. Întîi publici (în virtual -de preferință în real- adică pe hîrtie, procesată din copaci tăiați - nu aia comună-), apoi te zbați pentru a fi cunoscut. Vezi ce vinzi (prin școli și biblioteci de sector) și ce dăruiești, sau dirijezi către critica de specialitate. Aici ai nevoie de cunoscuți, prieteni și PR-iști. Chiar și Vasilica a înțeles asta, în curînd va deveni membră a USR (nu contează filiala). Nici darurile oferite nu sînt de ici-colea. În provincie se poartă vinul și cîrnații, dar merge și un purcel de lapte, un curcan, doi etc. În capitală e mai greu, poți să-ți încerci norocul în Piteștiul de baștină. Plusezi la nume mari, scoți din circulație traducătorii de mai ieri (băi, pe Chirică, nu!) și ai succes garantat.  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 21:03:51
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  cacaia problema? eta carandash.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 21:01:59
         
 
  kakaia sialea, nicevo diakritice?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 20:35:34
         
 
  sialea negre, votvero  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-10-12 20:33:32
         
 
  Da latunski, ai?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 20:14:11
         
 
  Bun Ghiniță!  
Postat de catre ioan peia la data de 2010-10-12 20:08:16
         
 
  ...în memoria lui Tică, dar ce contează... Mi-am amintit o butată: Acesta era prietenul meu Enkidu, cu care cîștigam împreună lei noi (Roni, pentru jucătorii de Bingo)  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 19:14:18
         
 
  În numele poeziei și în numele lui Tică, mulțumesc Vero. Și sarcasticii au momente de cădere. E omenește, nu?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-10-12 19:06:53
         
 
  "Nici actualitatea clasicilor, cum nici clasicitatea actualilor nu definesc adevărul și permanența poeziei .Ea rămîne o boală a firii, cum perla rămîne o boală a scoicii."

Cat de frumos spus acest adevar!

*

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2010-10-12 19:01:10
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE