FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
lamentare
Text postat de Tania Ramon


ce simplu e să mori cînd o ghilotină te absolvă de toate
te desparte cu viața asta de cea de dincolo
trupul ți-l va aduna cineva la fel și capul
din cei pro sau contra care te asistă

ce nu e simplu e să ți se ducă brusc pămîntul
de sub picioare
să nu știi în cîte bucăți te împarți
și nici cine ți le va aduna
și nici dacă ești aici sau dincolo
și nici
și nici
ca un obiect găsit/ pierdut
pierdut/ găsit

pocnește în noi atîta evoluție încît e musai
să ne transformăm
la ce să îți mai faci griji
cînd perversiunea minții face de toate

îți era bine
cu alergătura după hrană
cu alergătura după haine
cu alergătura după orice

dacă tot te forțează să-ți accepți zădărnicia
măcar să o facă din dragoste


ai înțelege mult mai ușor
de ce acum
nu mai e nici alergătură nici modă nici moft
de ce trebuie să te fluturi prin pînze de ideologii
ca un copil printre cearceafurile
proaspăt întinse
și să te transformi

ca un compas care si-a uitat măsura
ținîndu-te de mînă cu o umbră

dar vezi tu
doar pămîntul fuge
ghilotina nu cade din dragoste
viața trăită pare o secundă
amintirile ei o lungă hibernare
și e de bine dacă
apuci măcar să vezi că tu ești spațiul
în care tot aduni obiecte

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Iulia, eventual o super-lamentare. Dar las asa. :)

Adrian, am mai revenit pe text. Am rezolvat si obs. ta. Mersi.
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2010-10-05 00:32:27
         
 
  La prima vedere, aș scoate "îți desparte capul de trup" - vorbind în contextul ghilotinei, ea asta face. Deci, redundant. Îmi place încheierea (ultimele 3 versuri).

 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-10-04 22:43:29
         
 
  err - de fapt e "lamentare", am retinut gresit, ideea ramane  
Postat de catre iulia ralia la data de 2010-10-04 22:14:03
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  titlul lamentatie imi pare a fi prea "putin" pentru textul acesta.
poate un vers, sau o parte dintr-un vers, merita sa te mai gandesti, sa mai cauti, Tania ...
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2010-10-04 22:11:24
         
 
  Nu citatele din biblie ma dereanjeaza ci atitudinea celui care le foloseste. De multe ori agresiv prin felul in care scoate in evidenta cine e scolit si cine nu, cine traieste bine si cine nu, si tot asa. Nu ti-am intentat niciun repros, doar te-am temperat. Am intervenit pe pagina lui Ioan pentru ca m-a deranjat tocmai aceasta agresivitate. Ne iubim viata in mii de feluri. Si asta nu din cauza varietatii ci din cauza profunzimii. Cui ce avem de reprosat? In momentul cand arati cu degetul celuilalt una sau alta inseamna ca esti mai sus/bun/crestin si asta inseamna mandrie.  
Postat de catre Tania Ramon la data de 2010-10-04 21:36:04
         
 
  Tudorel,
Îmi pare rău dar n-ai înțeles decît ceea ce vrei tu să identifici ca real; disputele de genul ăsta mă plictisesc, mai ales cînd se flutură demagogic concepte superioare ca artă, poezie cu P mare, valoare, mai ales cînd în spatele lor se pitește rînjind mediocritatea. Dacă ești convins că operele tale transmit un mesaj demn de notat, fiind la fel de valoroase ca ale oricărui coleg de site, n-am să-ți zdruncin eu această convingere; din păcate evidența e alta!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2010-10-04 20:07:26
         
 
  Stimata Tania, va credeam o orhidee si am dat de un trandafir. Va iubesc totusi asa cum sunteti, mai ales ca ati inteles perfect ce ati creat sau, mai bine zis, ce nu ati creat. Am inteles si ca sunt prea mic pentru domnia voastra si pentru alti eruditi pentru a indrazni sa critic. Totusi, voi critica in continuare, fara sa ma las intimidat nici de micimea mea, nici de inaltimea altora. Daca se va dovedi ca sunt prost, mi se va confirma ceea ce stiu deja, daca se va dovedi ca nu sunt...de buna seama asta nu se va intampla.
Sa fiti iubita!
Apropo de citatele din Biblie, nu le arunc oricui si in nici un caz celor care le scuipa din gura. Pacat insa ca priviti cu atata dispret o intelepciune milenara.
Sa fiti iarasi iubita!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-10-04 19:49:46
         
 
  Domnule Rechesan, inteleg ca pentru domnia voastra poezia inseamna doar prozodie. Pentru mine insa, opera de arta trebuie mai intai sa trasmita ceva de valoare, ceva ce merita retinut de catre ceilalti semeni ai nostri. Sinceritatea, bocetul si lamentatia nu inseamna neparat poezie si, daca totusi asta inseamna, atunci operutele mele sunt la fel de valoaroase ca ale oricarui altuia de pe acest site.
Da, daca vii cu un nou bocet, un nou tip de lamentatie si un nou mod de expunere a sinceritatii, sunt convins ca operele respective au valoare prin caracterul de noutate, de diversitate, si sunt demne de retinut mai ales pentru istoria literaturii. Altminteri, daca nu ar fi asa, acum ar trebui sa ne intrecem in poezii dadaiste.
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-10-04 19:40:49
         
 
  Tudor, am senzatia ca la urmatoarea interventie vei veni cu citate din biblie sa faci corecturile de conduita corespunzatoare. Devii agresiv.
Si, e adevarat, programul meu e privat si atat de capricios ca o loterie.
Nu am facut decat sa ma joc cu o idee, inca nu mi-am scris crezul. :) Deci, relax.

Dane, mersi pentru promtitudine. Uite, am schimbat si titlul ca sa se inteleaga de ce e fara cap si coada poemul- e doar o improvizatie de moment pe o tema data. Stii ca nu imi e in fire sa scriu in direct.
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2010-10-04 18:33:34
         
 
  Tudorele,
Ai descris mai jos trăirile-ți cotidiene cumva? E elocventă caracterizarea, mai ales dacă-ți parcurgem producția prozodică!
În mod firesc, oricine poate comenta un text pe europeea, dar...atenție, cînd observațiile i se transformă în referințe la persoana celui care a scris textul, el își asumă și urmările gestului său!
Așa că, măi bărbate, las-o pe Tania să tragă cum vrea ea cu compasul propriu-i cerculeț liric și conspectează-ți propria "curbură" neregulată(ca să nu zic mîzgăleală naivă)dacă nu ai semnalări pertinente legate de corpul prozodiei în sine.
Cu alte cuvinte "nu rîde bufnița de vrabie că are capul mare!"(proverb oguz)
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2010-10-04 15:56:52
         
 
  In era TV-ului cu o suta de canale, incep sa nu ma mai mir ca poetii scriu ca si cum ar butona ideile din capul lor. Pana la urma, care este mesajul, stimata Tania, ca eu vad vreo suta de masaje. De fapt, unul care iese in evidenta mult de tot il vad si l-am spus deja: este exact bulibaseala din capul unui om care se scoala dimineata la sase, pregateste masa pentru copii, ii trimite la scoala, intre timp priveste stirile, merge la munca, bea cafea, munceste si priveste la tv, vine acasa, dupa ce mai intai a facut piata, deschide tv, butoneaza, se hotaraste la un canal, pregateste masa, mananca, face o baie, butoneaza tv-ul, se uita la un film sau o emisiune despre nore si soacre, eventual o telenovela si, inainte sa stie ca a mai trecut o zi si el tot buimac de cap a ramas, adoarme cu telecomanda in mana sau tacanind la tastatura PC-ului.
Privitor la compase, nu au cum sa-si uite masura, dar pot sa uite sa se opreasca. Opriti-va, Tania Ramon.
Sa ma iertati!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-10-04 15:46:26
         
 
  Cred că nu totuși o piguleală e necesară, fiindcă altfel rămîne un exercițiu gen
Nefericirea-i mare
Inima-n foale mă doare...
Aș sugera strîngerea vocabulelor într-o bocceluță(metaforic vorbind)tăierea ei, nu cu ghilotina ci cu ascuțișul autocritic în patru, amestecarea sfertului rămas cu 2 idei clare:"de ce am scris" și "unde mă duc" și așternerea calmă a ceea ce a rezultat.
Exemplific:
Ce simplu-i să mori
ghilotina te absolvă de toate
capul în coș
trupul inutil în altă parte
simpli nu-i însă
să-ți fugă pămîntul de sub picioare
să te împarți în bucăți inegale
(o mînă ici, o talpă în drum, pe-o costișă)
habar n-ai cine te va aduna
acolo aici aiurea
tu, culme a evoluției
taci într-un limbaj fără semne sau foneme
etc.
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2010-10-04 14:41:34
         
 
  Am înțeles.
Aș avea unele obiecțiuni tehnice, dar, avînd în vedere gravitatea temei, nu are nici un sens piguleala stilistică.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2010-10-04 01:42:07
         
 
  Stiu Ioane, am incercat si cealalta/o alta varianta. De regula, moartea prin ghilotinare e o decizie a altora, nu vine din senin si nici nu mai e valabila in zilele noastre decat ca o metafora. Insa pamantul a fugit si continua sa fuga facandu-te sa iti pierzi complet reperele.
Poemul meu nu se vrea o contra la poemul tau ci a fost doar o provocare.
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2010-10-04 01:33:25
         
 
  E simplu în teorie, Tania.
Și numai dacă pică tăișul ăla pe neașteptate, încît să nu ai nici o secundă de percepție la dispoziție.
Dar dacă mori clipă de clipă, o mie de clipe, un milion de clipe, o veșnicie de clipe înainte, căderea ghilotinei, levitînd în aerul dintre tăiș și țeastă, devine un calvar. Și nici un vers din lumea asta nu va fi suficient de sugestiv pt a exprima starea.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2010-10-04 01:29:40
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23879
Comentarii: 120199
Useri: 1418
 
 
  ADMINISTRARE