FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Fâlfâilă
Text postat de Adrian A. Agheorghesei
Fâlfâilă este un pretext.
Fâlfâilă este un iepure gras și roz.
Când își fâlfâie urechile,
undeva în lume se produce un transplant de inimă.
Cauzalitatea asta meschină are șase fețe și două direcții,
ca două zaruri căzute-n doi-doi, pe tabla lui octombrie.
Fâlfâilă nu-i din pluș, o nu!
Fâlfâilă e din fapte și mofturi,
e din emoții și cuvinte Fâlfâilă;
ochii și fruntea și coastele și palmele din pluș
au rămas în mine.

Pe vremea aia,
frunzele jucau alba-neagra între pulpele toamnei,
arborii își apretau cămășile vișinii,
aerul mirosea a cearșafuri pătate cu vin.
Geaca de blugi decupată dintr-un peron gripat,
în mânecă, trandafirul clișeic,
pitonii de oțel in privire,
țigara între suflet și tâmple,
și eram gata
de luptă.
Fâlfâilă nu era pe-atunci, dar asta n-are a face.

Duminica asta-i ca o babă cu icter,
traversând un cimitir,
cu sicriul în spinare.
Curge galben, curge economic.
Ochii mei o urmăresc printr-o baltă cântând la vioară.
Balta aia va ajunge undeva,
undevaul va ajunge-n Dunăre,
și cine știe cine mă va privi fix în ochi.

Fâlfâilă se dă huța în brațe căptușite cu albastru,
sărută ochi ca două ceruri fulgerate,
și cere bot.
Mângâiat de stâpân,
Fâlfâilă își fâlfâie urechile.
Îmi deschei pieptul c-o nemișcare largă,
și aștept.

Duminica asta-i numai bună
de întors la murit.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Nu ripostez, răspund molcom, Iulia :)
Dacă spui că registrul în care textul e scris e copilăros, atunci, da, voi lua drept pitică părerea ta. În rest, sunt de acord cu tine. Merci!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-09-15 13:32:08
         
 
  eu una as simplifica textul... imi place, dar l-as face mai accesibil... e o contradictie intre registrul in care e scrisa, asa... copilaros, si o anume aglomerare care imi pare nepotrivita...


e o parere pitica, si te rog nu riposta, si apreciaz-o ca atare!
 
Postat de catre Iulia Elize la data de 2010-09-15 12:04:37
         
 
  Tea, duminica este ziua pe care o diger cel mai greu. Mulțam fain pentru aprecieri!

Liviu, mulțumesc și pentru această trecere!

Kosta, mă simt, sincer, măgulit de comentariul d-voastră! Vă salut întoarcerea, chiar dacă e scurtă. Vă mai aștept și cu alte intervenții, aici sau aiurea.


Cu prietenie,
A.A.A
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-09-14 16:15:58
         
 
  Latunski,
DA ZDRASTVUIUT MIROVAIA LITERATURA I JIZNI. Di ce nu ma lasi matalutza, rusnace, sa fiu si io critic serios odata in viatza? Au uitat-ai ca nu am nivel nici pina la genunchiul de catzel? Ca sunt silit, ca sa-ti poci raspunde cum ti se cuvine, sa astept la mila orisicui? Ca sunt vizat (stampila mi-e pe frunte, cum s-ar zice) si ca nu poci sa ma dau in stamba cum as vrea? Uiti ca de dragul tau comit acest comm? Tine minte, tanchist al armatei a-14-a, ca nu de tine ziceam, cum ca n-ai fi critic. Si nici poet n-am zis io ca nu esti. Asa ca, nu ma invinui pe mine de dezastrele literaturii universale sau de belelele Massolit-ului, fie-i firma in veci neruginita. Traiasca lupta pentru pace, daca razboi nu s-o mai face. KV
 
Postat de catre sters sters la data de 2010-09-14 14:52:29
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Kosta,
aluzia cu criticii care nu sînt etc. o iau ca pe un afront personal. De mult te suspectez că vrei să iei pîinișoara copiilor mei lirici și criticoși, pe care cu greu o cîștig pentru gura lor flămîndă. Dacă o să mă treacă Emanuel pe lista disponibilizaților, o să ai mustrări de conștiință. Eh, mulțumi-mă-voi cu veniturile realizate din activitățile Asociației literare cu taraf de lăutari. Da să te-nfiori, că pentru mine asta are-a face!
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-14 13:33:31
         
 
  Asa cum am mai explicat, europeea nu este nimic, ezac precum iepurele de tinichea al lui AAA. Europeea sunt oamenii ei si atat. Fara neoameni, dar asta e cu totul altceva. Pentru oameni, pentru ei doar, revin cu un comentariu: poezia aceasta demonstreaza aproape exact teoria mea despre cele trei straturi de semnificatie ale poeziei. Nu detaliez, daca nu v-ati luat notite cand trebuia, ati pierdut. Densitatea metaforelor este in acest text naucitoare, de aceea criticii care nu sunt poeti sau poetii care nu sunt critici trebuie ajutati sa priceapa cate ceva. Sunt invidios pe AAA pentru imagini, si pentru metafore, dar si pentru intelesul atat de profund al tristetii nostalgice din acest poem. E un dor de copilarie aici, un fior de speranta, un omagiu adus tineretii si batranetii totodata, vietii in general, toate acestea cuibarite in blana pufoasa care cere bot. De acord ca este usor autobiografic, dar, vorba poetului (caci poet este, v-o zic!)"asta n-are a face". Pe mine m-a infiorat, a reusit sa faca o punte intre suflete si asta cred ca nu este putin. Ce dovada am? A meritat sa-mi calc pe inima. Si n-o fac des. Sa traiesti sa mai scrii asa. KV  
Postat de catre sters sters la data de 2010-09-14 09:42:07
         
 
  Adrian, m-am "deconspirat' din repezeala si obisnuita neatentie la detalii.....Mara e cam tot aia... cu.....

Calvar.
scuze!
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2010-09-13 22:24:58
         
 
  Cand cerui lui Falfaila
Sa-mi vorbeasca romaneste
Cu trei stele-nfipte-n bila
El o lua pe... tiganeste.


La multi ani,
la multa gura
si mult spor...
la aratura!

Sa traiesti si sa mai daruiesti, bade A.A.Agheorghesei! Multam fain de lamureala!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-09-13 21:56:52
         
 
  Sînt niște metafore frumoase în strofele 2 și 3 care susțin tot poemul. Pe undeva sînt chiar in(di)vidios.  
Postat de catre Liviu Nanu la data de 2010-09-13 21:53:20
         
 
  Adrian, nu totdeauna e sarbatoare, chiar duminica, nu?

E o tristete (durere?) ascunsa abil in 'Falfaila", ori poate nu chiar abil de vreme ce "isi falfaie urechile/ Imi deschide pieptul c-o nemiscare larga/si astept"....

Ca mai totdeauna, aprecieri,

Mara *
ps.
"....in maneca, trandafirul cliseic/ pitonii de otel in privire,/ tigara intre suflet si tample,/ si eram gata/de lupta" , remarcabil...de tot!
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2010-09-13 21:01:41
         
 
  Noroc să ai și tu, Adrian.
Văzînd că ai giacă, blugi și cred că știi și-o țîră de scărmănealî, așteptam că fricî și cu bota-n tindă reacția ta. Pricepui eu ceva, da mă făcui că nu...apoi, mai așteptam și insurecția armată a lui gaspadin Peia.
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-13 20:32:41
         
 
  Tu, Latunski, ești critic faimos (mai mult faimos sau mai mult critic (?) asta n-o mai știu); pe deasupra, plătit de consilul europeean, pe dedesubt remunerat de Nina, iar pe la mijloc, ai și umor. De aia, între două pene de găină, îți spun numai ție că "Fâlfâilă este un pretext.
Fâlfâilă este un iepure gras și roz." nu-s metafore. Fâlfâilă 'i-un liant între un oareșce trecut și-un oareșce prezent. Mai multe nu mai spun decât dacă-mi mai spui o parabolă de aia (bine-ar fi să prindă și digi tv, să văd și io două-trei meciuri).
Noroc!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-09-13 20:14:59
         
 
  O fi tot românul poet, dar eu sînt și critic faimos. Și tot n-am înțeles (nici chiar eu) cum e cu Fâlfâilă ăsta. Gaspadin Peia (care este un Petronius al poeziei) a înțeles și o să-mi traducă și mie. Concluzia mea neinspirată este că autorul suferă de ceva acut somatic. De palpitații sau de văzduh zigzagat. El deplînge vremurile de altădată (pușca și cureaua lată), îl bîntuie spectrul purtării de prapuri și aruncarea de găină peste groapă. Apoi nu mai descrifez nimic.
Îmi vine în minte o butadă a unui sceptic. Un teolog încerca să-i explice admirabilul poem biblic "Cîntarea cîntărilor" prin prisma căsniciei veșnice dintre Hristos și biserică.
-Bine, bine, zise acela, dar versetul "Avem o soră mică ce țîte n-are încă" îl poți include în demonstrația ta?
Întreb și eu, ca să mă dau Întindilă: "(Fâlfâilă) cere bot", unde se-ncadrează?
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-13 19:38:37
         
 
  Ioan, nu e încă exact ce vreau, dar se apropie. Mulțam de confirmare!

Tudorel, cică tot românu-i poet, iar cine totuși nu-i, apăi ăla e critic (așa spunea cineva). Chestia asta, măritată cu dictonul "românu' face bici din rahat", poate explica de ce pocnim așa tare din gură. Și pentru că te întrebi și tu - așa, "ca tăntălau'", am să te las întrebat. Nici să-ți desenez nu pot, pentru că nu prea se mai găsesc cărți de colorat. Eu cred cu tărie că, îndată ce vei reuși să treci de sensul literal(cu "l" la final), chiar vom putea să mai vorbim (poate chiar o reducție fenomenologică a religiilor comparate la Tom și Jerry).
Până una și aceeași, mai spun că "aluzie" are în sine finețe, iar a pune după ea și "fin" și subtil" ("aluzie foarte fina si subtila" denotă o mare sigurantă de sine :).
So, chill și niște acid acetilsalicilic! (Stai pe pace - nu e v'o-njurătură latină, înseamnă "aspirină")

Radu, Iulia, vă mulțumesc pentru lectură și faruri!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-09-13 15:30:50
         
 
  Cu riscul si favoarea de a iesi la lumina cu tot cu prostia mea, sa o bata vantul si sa o usuce soarele, intreb si eu, ca tot tantalaul care se respecta: ce e de valoare aici, in afara de un hermetism savant exprimat?
Badie, care facusi minunatia aceasta, poti sa explici, unuia caruia trebuie sa-i desenezi ca sa priceapa, care este mesajul poeziei? Cine este Falfaila? La inceput am crezut ca este o aluzie foarte fina si subtila la un Dumnezeu care, cand falfaie din urechi, se produce un tranplant de inima sau un incendiu la maternitatea Giulesti. Apoi m-am pierdut in metafore si am ajuns la concluzia ca Falfaila esti chiar domnia ta,care se tine de baierile fularului. Domnia ta, care ai ajuns sa te crezi Dumnezeu in duminica aceea si d-aia o consideri buna de murit. Aci nu te contrazic.
Da, stiu ca sunt cinic, zeflemitor si idiot. Este insa dreptul meu sa cer celui care imi vinde becuri, ca ele sa si lumineze!
Iar pe domnia ta sa te lumineze Al de Sus, ca Falfaila pe mine nu m-a luminat deloc!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-09-13 00:10:08
         
 
  Adriane,
Aista-i primul text al tău, la care intru pentru ca să-ți spun că este bine făcut.
Matur.
OK!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2010-09-12 19:40:10
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120431
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE