FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de CT Popescu
Titlul de mai sus reprezintã o înºiruire a culorilor spectrului luminos, de la Roºu spre Violet. In fapt, este o trecere meditativã de la Roºu (culoare preponderentã Yang) la Violet (culoare preponderentã Yin), cu implicaþii teribile în relaþia dintre Conºtient ºi Subconºtient.
Prin acest articol, doresc sã iniþiez un dialog interesant cu forumiºtii ºi nu numai, în legãturã cu Ordinea Universului, Teoremele lui Yin ºi Yang ºi Teoremele principiului unificator. Dacã vreþi, este un rãspuns la un articol general, frumos prezentat aici de un forumist (Andrei Petre), “Yoga, eliberare prin suferinþã”. Ca sã fiu sincer, acest articol este un preambul pentru ceea ce am sã vã prezint mai târziu, numit “Culorile fundamentale ale existenþei”, o poezie inspiratã dintr-un roman ce mi s-a pus la dispoziþie pentru citire, intitulat “Culorile fundamentale ale Vieþii”, scris într-o manierã surprinzãtoare de un alt forumist, Marian Badea ºi care, chiar dacã seamãnã oarecum cu ceea ce domnia sa a scris aici pe forum sub titlul « Stela », diferã totuºi fundamental. ªi, ca sã-l parafrazez pe romancier, cã tare mi-au plãcut spusele sale, ce mai tura-vura, asta este ºi veþi vedea ce urmeazã. Articolul domnului Andrei Petre m-a impresionat profund prin cantitatea de informaþii generale pe care le transmitea, dar ºi prin lipsa prezentãrii unei experienþe personale. Pentru cã îmi fãceam socoteala atunci, cã nu are nici un rost sã prezinþi o asemenea cantitate de informaþii unor neiniþiaþi, fãrã sã le dai un jalon de plecare, în speþã, o experienþã care sã le spunã ceva anume ºi sã-i introducã în sfera meditaþiei. Mai ales cã titlul articolului (Yoga, eliberare prin suferinþã) nu fãcea nici o referire directã la suferinþa umanã, fapt care te ducea oarecum cu gândul la ideea cã aceasta urmeazã sã se integreze, indiferent de natura ei, în cele scrise de autor. Ceea ce este fals. In consecinþã, am simþit nevoia sã prezint experienþe proprii care sã realizeze o punere în temã mult mai eficientã. Aºa se explicã elaborarea acestui articol. Iatã despre ce este vorba.
Potrivit filozofiei Zen, introdusã în China în anul 527 (en) de un cãlugãr indian Bodhidharma (Budha), iar Zen are semnificaþia de « Concentrarea spiritului în calm », se poate ajunge la iluminare printr-o meditaþie ce este favorizatã de o anume poziþie, aleasã de cel ce se supune unei posturi a corpului (asanã). Poziþia este perfectã în momentul în care durerea ºi efortul dispar ºi corpul rãmâne inert. De asemenea se mai poate ajunge la iluminare printr-o experieþã spiritualã denumitã «Samaoni». Iar Budha a întãrit aceastã idee prin faptul cã, aºa cum rezultã din datele transmise prin timp, a stat aºezat în faþa unui zid timp de nouã ani, ca sã demonstreze cã pe aceastã cale se poate atinge iluminarea. Evident cã asemenea istorii sunt astãzi incredibile iar cei ce s-ar avânta într-o astfel de experienþã vor fi catalogaþi de ceilalþi, drept «sãriþi de pe fix». Cã s-ar întreba oricine, ce chichirez poate sã fie ãsta, sã stai nouã ani din viaþã, în faþa unui zid ? Dar nu despre asta vreau sã vorbesc, pentru cã toate acestea pot fi regãsite în materiale de specialitate. Aceastã filozofie a prins la japonezi pentru cã se potrivea ca doctrinã, clasei rãzboinicilor: ea nu recunoaºte nici o zeitate, nu încurajazã nici un cult, nu crede în supravieþuirea dupã moarte, nu recunoaºte nemurirea sufletului ºi deci, nu a preluat nimic specific vreunei religii. Zenul încearcã sã explice ceea ce se întâmplã dincolo de percepþii ºi statueazã faptul cã realitatea adevãratã nu poate fi cunoscutã decât prin iluminare supremã, constând în meditaþie ºi deschiderea ochiului spiritual. La Nanjing, Budha a propovãduit Dhyana, adicã Intuiþia ºi Meditaþia. In conformitate cu aceastã filozofie, ordinea universului este stabilitã prin intermediul a ºapte legi:
1. Ceea ce începe trebuie sã se termine. Adicã totul este în permanentã schimbare ºi deci este efemer pânã când Yin (negativ) ºi Yang (pozitiv), fuzioneazã în energie (QI).
2. Yin ºi Yang sunt mereu incomplete, ceea ce ºi duce la schimbare.
3. Orice moment din timp timp are un “înainte”(yang) ºi un “înapoi” (yin). Întîi apare Yang ºi apoi Yin.
4. Suntem atraºi de “înainte”, adicã de yang.
5. Legea respingerii, adicã orice yang respinge yang ºi orice yin respinge yin.
6. Odatã cu trecerea timpului, antagonismele devin complementare, pentru cã yin produce yang ºi invers.
7. Excesul de yin devine yang iar excesul de yang devine yin. QI, infinitul imobil ºi absolut a fost ºi va fi motorul schimbãrilor permanente.

Având în vedere legile de mai sus, yin ºi yang se comportã astfel :
a. Orice este solid, dens ºi compact se gãseºte sub influenþa forþei centripete yang ºi ocupã spaþiul ca o materie uºor vizibilã. Orice este rarefiat, dilatat are tendinþa sã-ºi piardã forma ºi sã devinã invizibil sub influenþa forþei centrifuge yin.
b. Suprafaþa unui obiect este dispersatã permanent de forþa yin. Centrul obiectului se concentreazã sub influenþa forþei Yang.
c. Un obiect moale este de tip yin. Unul tare este de tip yang
d. Orice apãsare produce cãldurã (yang) prin accelerarea miºcãrii moleculare, orice dispersare produce temperaturi joase (yin).
e. obiectele mai grele sunt yang, cele mai uºoare sunt yin.
f. Lumina se dscompune în ºapte culori (roºu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet). Roºu este culoarea cea mai yang, violet este cea mai yin.
Evident cã proporþia de yang ºi yin nu este absolutã, chiar ºi la culori, cã poate tocmai de aici apar culorile complementare (roºu-verde, orange-albastru ºi galben-violet), în toate existând un anumit procentaj preponderent.

In consecinþã, au fost formulate mai multe teoreme ale principiului unificator ºi anume :
1.Tot ceea ce existã conþine yang ºi yin, în diferite proporþii.
2.Yang ºi yin produc energia ºi toate fenomenele.
3.Tendinþa yin este de a respinge yang ºi a emancipa, tendinþa yang este de a stãpâni yin.
4.Nu existã neutralitate sau echilibru, potenþialele yang ºi yin fiind în continuã schimbare.
5.Macrocosmosul este yang, microcosmosul este yin.
6.Existenþa întunericului înseamnã numai lipsa razei de luminã.
7.Apa reprezintã yin la cel mai mic potenþial iar gheaþa reprezintã yin la cel mai mare potenþial.
8.In matematicã numerele pare sunt yin iar cele impare sunt yang.
9.Proprietãþile yin derivã din raporturile lui cu yang.
10..Latura stângã a obiectelor este yang, cea dreaptã este yin. La plante, partea inferioarã este yang, la minerale radioactivitatea este mai concentratã pe latura stângã, electronul este yin, protonul este yang ºi aºa mai departe...
11.Prezentul ne permite numai sã stabilim momentul ce a trecut de cel ce va veni, este ca ºi când s-ar supune unei miºcãri centrifuge ºi s-ar putea spune, privind oarecum altfel (faþã de înþelesul legii nr. 3 prin prisma principiului nr. 9) cã viitorul este de tip yin iar trecutul yang.
12.Conservarea energiei de tip yang este necesarã pentru a întãri puterea simþurilor iar cea de tip yin pentru a dezvolta intuiþia..

Metoda pe care vi-o expun are originea în Zen.
Iatã, vã redau o experienþã personalã. Am niºte prieteni care sunt foarte avansaþi în ceea ce priveºte yoga. Am mai amintit despre ei ºi nu vreau sã fac precizãri pentru cã nu este cazul. Ei mi-au vorbit despre iluminare prin utilizarea metodei de meditaþie ROGVAIV. Mã rog, dacã aceasta poate fi denumitã aºa. ªi, îmi spuneau ei: „Trebuie sã gãseºti o poziþie în care corpul sã se odihneascã, sã nu facã efort ºi sã nu existe vreo durere. Este mai greu, dar dacã reuºeºti sã stai pe genunchi (Vajrasana sau poziþia diamantului) cu fundul între cãlcâie ºi spatele drept, ochii închiºi, sau pur ºi simplu sã stai „turceºte”, o perioadã îndelungatã de timp, este mare lucru”. Deci, primul element este poziþia, care trebuie foarte bine încercatã în prealabil. Vã spun cu sinceritate cã nu am reuºit pânã acum sã gãsesc o asemenea poziþie pentru cã corpul meu refuzã sã se supunã unei asemenea solicitãri. Prin urmare, mi-am fãcut socoteala cã niciodatã nu voi putea sã ajung la nivelul lor. Insã am reuºit altceva: am stat pur ºi simplu întins pe un covor, cu faþa în sus ºi ochii închiºi. Cã asta poate s-o facã toatã lumea. Trebuie sã ai numai grijã sã nu adormi pentru cã, nu ºtiu de ce, dar acolo, pe covor, este chiar mai bine decât în cel mai confortabil pat. In fine, am trecut la faza doua care constã în a mã concentra pe culori. Prima este roºu ºi trebuie sã-þi imaginezi ceva roºu, adicã vreun obiect care sã-þi sugereze aceastã culoare. Ei bine, nu prea poþi sã gãseºti ceva care sã-þi stãruie mai mult timp în imaginaþie. Incercaþi ºi dvs. ºi veþi vedea. Intr-o zi, am ochit o roºie frumoasã din piaþã, am adus-o acasã ºi am privit-o pânã mi-au lãcrimat ochii, ca dupã aceea vedeam numai roºu în faþa ochilor. Chiar ºi astãzi când îmi propun sã mã gândesc la roºu, o fac cu o uºurinþã teribilã. Cã poate de aceea sunt aºa furios câteodatã cã te miri ce m-a apucat (am învãþat sã vãd roºu !). La orange este mai simplu cã nu se poate sã nu fi privit vreo portocalã în viaþa ta. Dar dacã nu, este mai simplu, în piaþã gãseºti câte vrei. Pentru galben poþi sã-þi îmaginezi un câmp plantat cu rapiþã. Verde – o pajiºte dintr-o poianã de munte. Albastru este cerul. Indigo ºi Violet sunt douã culori mai dificile dar se pot gãsi corespondenþii potriviþi. ªi, ca sã scurtez povestirea, sã trecem la meditaþia propriu-zisã. Prietenii ãºtia ai mei îmi dãduserã un pont. Nici acum nu prea înþeleg de ce. Mi-au spus:”Popescule, încearcã sã meditezi în paralel cu altcineva ºi sã stabileºti în prealabil, cu persoana respectivã, acelaºi subiect. Numerele la loto, de exemplu !”. Zis ºi fãcut, ca orice fost inginer de meserie, m-am apucat meticulos de treabã ºi, împreunã cu un alt prieten cu care mai joc ºah, am stabilit sã facem fiecare, independent unul de altul, aceastã încercare. Seara, când am ajuns acasã m-am aºezat pe un covor mai acãtãrii, am aºteptat sã mi se regleze respiraþia ºi sã nu-mi mai simt corpul, tot ca sã nu adorm ºi gata, am vãzut culorile, una dupã alta, de la roºu pânã la violet, cu calm ºi cu rãbdare, cã nu dau turcii. Simþi tu singur când trebuie sã treci la culoarea urmãtoare. Senzaþia a fost extraordinarã. Ea este indicibilã. ªi, chiar atunci când eram atât de fericit, m-am întrebat, parcã amintindu-mi de ceva din viaþa mea realã: „Care sunt numerele care vor ieºi la loto, extragerea urmãtoare ?”. Iar numerele au prins a mi se perinde prin faþa ochilor cu o precizie uluitoare. Am ieºit din starea de fericire încercatã ºi mi-am notat scrupulos, numerele, ca sã le confrunt cu amicul ºahist, a doua zi. Ei bine, a doua zi, am avut o mare surprizã: omul vãzuse aceleaºi numere. ªi poate cã dvs. spuneþi:”ªi, ce-ai fãcut, frãþioare, ai tras la loto?”. Iar eu o sã vã rãspund: „Da’, ce, sunt prost ? Cã eu nu cred în ºmecheria asta !”. Eh, ºi mi-am vãzut de ale mele, pânã la extragerea urmãtoare. Chiar ºi uitasem de experiment. La fel ca mine a procedat ºi amicul meu, ºahistul, un alt om deºtept în ceea ce priveºte tragerea loto. Numai cã, lucru ciudat, pentru cã, de regulã, eu nu deschid televizorul la extragerile loto, iar acum, nu ºtiu cum s-a fãcut cã l-am deschis exact când pe programul TVR1 transmiteau extragerea, cicã în direct, dar era filmatã, cã asta este o altã problemã despre care sper sã discutãm cândva, cât mai curând. Iar atunci, surprizã. Numerele pe care le notasem au ieºit exact în ordinea pe care o vãzusem. Tare, nu-i aºa ?
Eh, ºi dacã am vãzut eu cã se poate câºtiga la loto atât de uºor, am încercat ºi a doua oarã, tot ca sã câºtig ºi eu bani nemunciþi, ca tot românul avid de bunãstare. Numai cã a doua oarã, canci. Când ajungeam acolo, (în starea alpha !), se auzeau mereu niºte ºoapte care îmi spuneau:”Bani, bani, vrei bani !”. Parcã tot mi se cerea sã nu fac asta ºi sã revin la ale mele. Exact ca în bancul acela de pe vremea lui Mao de la chinezi, cum cã aveau oamenii ãia vreo 100 de canale de televiziune unde, pe postul unu vorbea Mao iar pe celelalte posturi apãrea un crainic care te privea mustrãtor ºi-þi fãcea cu degetul îndemnându-te: „Treci pe postul unu !”. ªi s-a ales praful de toatã meditaþia mea.
Dar, sã nu credeþi cã m-am lãsat. Mai fac ºi astãzi asemenea investigaþii, unele chiar au un mare succes. Cã d-ai zic eu cã am uneori aºa o mare energie !
Cam asta este. Sã vedem ce spuneþi. Acum, fie mã credeþi pe cuvânt cã ar fi experienþa mea, fie o sã spuneþi cã pãþania mi s-a povestit pe internet, nici nu prea are importanþã. Dar de încercat, nu stricã sã o faceþi cã poate aºa, scoatem þara asta din prostraþie.

PS. Aºtept numai opinii serioase cã de alelalte sunt sãtul. Primesc zilnic cel puþin 10.000 de înjurãturi. Iar aici avem preocupãri domestice: nu bârfim, nu cârcotim, nu facem politicã, nu înjurãm. E drept cã am mai vãzut eu pe unii noaptea (cã aºa e unii n-au somn ºi pace – îi chinuie talentul, ºi mi-au fãcut poezia, agramatã) cum dau în bobi pe forum. Noroc cu Carmen care i-a afurisit. Mai rãu ca popa la bisericã atunci când prinde vreun pãcãtos care râvneºte banii din cutia milei. Bunã fatã Carmen asta. De când i-am citit scrierile mã tot gândesc la ea ºi nu mi-o pot scoate din cap, defel. Aºa începe dragostea ! (Pe forum, stimabililor. Da’, ce credeaþi ?).
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  atat de prost e textul incat iti spun bravo....
te-as vota dar ti-o iei in cap...
nu te am comparat nicicand cu maestrul King , care este monumental...am spus doar ca eram curios ce o sa zica domnia sa citind chestia aia hip hop....
SI A ZIS....
sa fii iubit de Marian badea... 		 
Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2006-01-29 19:51:58
         
 
  JK
La morg.
Aa era n vremuri de demult
i-aveam prea muli ca tine,
Ce strig; d-aia nici n-ascult,
Scncelile meschine !
  
Postat de catre CT Popescu la data de 2006-01-29 16:18:35
         
 
  Vad ca sinteti un tandem, va scrieti unul altuia.

Ce Te Popescule, am o intrebare intima. Tu ai avut rabdare sa citesti articolul de mai sus :-)

Spune-mi, intr-o viata anterioara iti placea mult optica sau de ce ne chinui cu inginerisme?

"ca orice fost inginer de meserie"

Adica ai fost inginer si azi nu mai esti?

Unde lucrai pe vremea lui Ceausescu?


  
Postat de catre Joe King la data de 2006-01-29 15:58:03
         
 
  Mai mic, mai mare, ce folos ? (nu asta-mi face bine !),
Aici pe forum nu sunt un colos !(deci spun ce simt i chiar discut cu tine !),
Adopt un stil mai omenos, (iar asta vede-orcine !),
i, nu vreau s fiu argos (cci asta vine de la sine !) 		 
Postat de catre CT Popescu la data de 2006-01-29 10:15:26
         
 
  Stimabile, nu spun, dar vreau s zic (c omu-i slobod peste tot !),
Tot ce-am citit, m-a intrigat un pic, (i vreau s nu par un netot),
O poezie bun, apreciat chiar cu ic (i arhivat bine, la firescu-i loc),
E n contrast cu proza, te face chiar mai mic (dar vd c nu pricepi deloc !). 		 
Postat de catre Marian Badea la data de 2006-01-29 09:58:33
         
 
  i mulumesc Marian, (nu te dezmini niciunde),
Iar stilul tu i-un fel de "cristian" (aici, n via i oriunde),
Eu tiu ce spui i chiar c nu scriam, (c am i ce i am i unde),
Dar, vezi prea bine, c speram, (spre nelegeri mai profunde !). 		 
Postat de catre CT Popescu la data de 2006-01-29 09:41:50
         
 
  De spui c eti aici, printre ciulini, (ncurajat de-aprecierea dulce),
i-i nelegi pe-aceti "yoghini", (ce au un scop meschin i rece),
Eu i ofer n dar, chiar spini, (cci numai spinul poate trece),
Drept o rsplat i nu vreau s suspini (cnd nu vei lua iar ... nota zece !). 		 
Postat de catre Marian Badea la data de 2006-01-29 09:27:52
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE