FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
un copil amărât
Text postat de Daniel Bratu
eram vara copil de pe prund
îți vorbeam dintr-o piatră cu-o fisă


de lângă râu se înălțau pustnicii
cu ferestrele de nailon
pe care îți scriam cu degetul poeme

erai caldă eu eram un alt anotimp

roțile mașinii se învârteau întotdeauna la fel
și în turnul de foioase-al chindiei
eu intram tu ieșeai până la noapte bai bai

erai toamnă apa demult peste dig
ne strigam amândoi fără voce


venea mâlul se așeza gram
cu gram pe capota albastră
tu tăceai eu pe dinăuntru tă…ce-am
făcut nu mai știu s-a șters undă cu undă

bătuse clopotul mă crezusem etern
până când m-a strâns cineva în bidon


în urmă a fost totul și totul în urmă e vid
ca și cum aerul ar seca dacă miști
acum plâng am auzit c-o să zbori
te aștept într-un zid cu icoane

și-am mai spus o poveste: pam-pam
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  erată: "naîntâmpinând" este, de fapt "neîntâmpinând", desigur  
Postat de catre Daniel Bratu la data de 2010-07-10 10:30:58
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  "...pam-pam" este si una si alta - distanța față de un coșmar, reverberând intim, precum și față de poem - un text crescut pe repede înainte (aprox. 15 minute) în cuib străin, ca un ou de cuc. Forma fixă nu mă cenzurează, dimpotrivă. Problema este că nu mă pot descurca onorabil cu versul alb - din acest motiv am împrumutat "carcasa" (ritmul, terminațiile versurilor, ca rimă - nu și tema, ideea) altcuiva, consacrat(ă), fără intenții de parodiere, replică, pastișare etc.
Ca experiment, dacă aș îmbina cele doua texte, interferând versurile, ar rezulta:

*chiar mai simpli de-atât
(un copil amărât)


*prietene, spun fără s-ascund:
eram vara copil de pe prund
*îmi lipsești ca iubirea nescrisă.
îți vorbeam dintr-o piatră cu- o fisă
.

*pe când kilometrii nu erau veșnicii
de lângă râu se înălțau pustnicii
*mă urcam în primul vagon
cu ferestrele de nailon
pe care îți scriam cu degetul poeme
*crezând că așa ajung mai devreme

*era vremea pe când erai acolo la timp.
erai toamnă eu eram un alt anotimp
.

*împărțeam crenvurști reci în camere de hotel
roțile mașinii se învârteau întotdeauna la fel
*muștarul se usca pe marginea farfuriei
până la turnul de foioase-al chindiei
*din colțul gurii se prelingea numai hai
eu intram tu ieșeai până la noapte bai bai

- *prietene, și la noapte îmi va fi frig
- erai doamnă apa demult peste dig
*în canicula asta feroce.
ne strigam amândoi fără voce
.

*de lumina prea tare ne apăram
venea mâlul se așeza gram
*c-un cearceaf atârnat în fereastră
cu gram pe mașina albastră
*luați de mână ne tot hlizeam
tu tăceai eu pe dinăuntru tă…ce-am
făcut nu mai știu s-a șters undă cu undă
*așteptând umbrele să ni se pătrundă

*de pe dinăuntru o lovitură în stern
bătuse clopotul am ieșit din infern
*acolo creștea copilul fără cordon
și m-a strâns cineva în bidon
.

*prietene, am avut și noi un asteroid
e în urmă totul totul în urmă e vid
*până să ni se spună că suntem autiști
ca și cum aerul ar seca dacă miști
*cultivam fluturi cu fermentul din flori
ca și cum dacă departe-o să mori
*îi educam să devină avioane
te voi strânge într-un zid cu icoane

*și ce bucurie: eram.
și v-am spus o poveste: pam-pam.
.


- titlul și versurile cu "*" aparțin poetei Nica Mădălina, și au fost postate pe un alt site literar - și textul "un copil amărât" a fost postat pe acel site, în aceeași zi (ieri), naîntâmpinând probleme și (mai) deloc reproșuri

mulțumesc pentru comentariu, onorat
 
Postat de catre Daniel Bratu la data de 2010-07-10 10:16:51
         
 
  "și-am mai spus o poveste: pam-pam" dacă înțeleg bine acest vers fie reprezintă un gest de detașare pete timp de cele din poem fie un fel de negare a poemului însuși. Evident că mai pot fi decelate și alte fațete. În niciuna dintre variante nu mi se pare bine-venit. Poemul este bine structurat, are propria sa legitimitate și coerență și este un poem bun. Sinceritatea rememorării și a zicerii necenzurate de forma fixă dau o senzație de autentic. Senzație nefericit afectată de utimul vers.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2010-07-10 09:18:49
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE