FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
va veni o vreme
Text postat de Danut Gradinaru
va veni o vreme
când mă voi pierde
în catacombele tale
cu un sărut rece
și o îmbrățișare de gheață
așa cum l-am pierdut pe bunicul
pe ultimul drum

a plecat și nu s-a mai întors
poate prea devreme ca să-i mulțumesc
era un om bun
știa să dăruie bunătatea
fără să ceară nimic în schimb

cu el nu mă plictiseam niciodată
mă așeza pe genunchi
și-mi povestea așa de frumos
că adormeam în brațele sale

dar s-a dus
și odată cu el
a luat o parte din mine

de atunci
l-am așteptat mereu
dar nu s-a întors
nici acum

mi-a apărut odată-n vis
mi-era așa de dor
că am vrut să-l strâng în brațe
să-i arăt cât am crescut
că-i respect vorbele înțelepte
drept povață

n-am avut timp
mi-a zis că-i prea devreme să ne-ntâlnim
și să nu mă grăbesc
c-o să m-aștepte

cu el nu-mi era frică niciodată
era un mare vânător
și s-avânta până-n adâncul pădurii
chiar și-n nopțile întunecate

acolo l-am pierdut
la ultima vânătoare
rămăsese fără cartușe
iar prada era prea mare ca s-o doboare
parcă trăgea cu gloanțe oarbe
nu-i foloseau la nimic

a fost curajos până-n ultima clipă
chiar dacă știa rezultatul
și ultima sa dorință a fost să mă vadă
să-mi zâmbească
și să-mi dea un ultim sărut

am ajuns prea târziu
plecase devreme
dis-de-dimineață

așa cum obișnuia să plece la vânătoare
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Îți mulțumesc Vasilica de trecere și semnul lăsat!
Am retrăit într-un fel acele momente...
și parcă era ieri.
Eram doar un copil ce simțea pentru prima dată o mare pierdere în viață.
Am încercat să-l scriu cu aceleași cuvinte.

Mulțumirile mele!
 
Postat de catre Danut Gradinaru la data de 2010-04-05 23:02:22
         
 
  O aducere aminte despre bunicul tau, care si-a lasat o amprenta in sufletul tau mai ales ca ti-a dat si o educatie frumoasa!

"mi-a apărut odată-n vis
mi-era așa de dor
că am vrut să-l strâng în brațe
să-i arăt cât am crescut
că-i respect vorbele înțelepte
drept povață"

Pierderea bunicului tau mi-a adus aminte de pierderea tatalui meu care a murit in somn in Saptamana Mare a Pastelui si nu ne-a mai asteptat pe noi, copiii, sa ajungem la el, de Pasti,(asa cum ne intalneam de obicei, cu totii)ca sa-i multumim pentru tot ce-a facut pentru noi, exact ca in versurile tale:


"a plecat și nu s-a mai întors
poate prea devreme ca să-i mulțumesc
era un om bun
știa să dăruie bunătatea
fără să ceară nimic în schimb"




 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-05 19:56:47
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE