FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Poem cu Varvara (poem parazitar)
Text postat de latunski criticul
Tatăl meu, bărbat între două vîrste,
se trezea și strunea caii, precum Hellios,
hai, să nu exagerăm, precum un erou
din filmele alea americane, bonus
la zece filme cu eroi sovietici.

dar ce importanță avea(?)
acesta este un poem cu Varvara, vecina noastră,
tata nu era în dragoste cu ea,
doar că-i purta ghinion, nu-l ducea mintea
să scrie un poem cu Varvara, și dacă
(prin reducere la absurd) l-ar fi dus,
mama l-ar fi lăsat pentru primul ei iubit din tinerețe,
-sau poate nu, sigur nu,
tradițiile erau prea puternice în areal.

cum o vedea pe Varvara, tata nu o compara
cu o șină de cale ferată, cu obada roții,
cu un înger sau cu o zeiță, mesteca în măsele ceva
despre precistă, fiu și catepeteasmă;
-aia o fi fost broboada Varvarei- nu știu,
că eu mă împiedicam printre picioarele cailor,
ei mă acceptau blînzi și pasivi
doar tata îmi mai trăgea cîte-un șut.

pe atunci avea propria lui firmă:
-travel end căruțing serele se numea-
făcea cărăușie, dar cînd o zărea pe Varvara
deshăma caii,
intra în casă,
deschidea ușița la plită,
sufla fumul țigării în sus și în jos
apoi în cele patru puncte cardinale.
dacă era vară,
toată ziua ședea pe un țol în grădină,
dacă era iarnă,
toată ziua ședea cocoțat în polog, între perne.

către finele nopții se chiora pe geam
și dacă vedea că lumina Varvarei e stinsă,
înhăma și pleca, eu dormeam,
nu știam nici cînd pleacă, nu știam nici cînd vine...

dar acum știu să scriu un poem cu Varvara
-și asta este altă poveste
pe care o poate defini din condei un alt confrate-
cu citate din Eliade, Blaga și alți consăteni
care-și rîdeau în barbă de tata.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  no că mi-a scăpat una, tocmai din acest motiv am schimbat titlul poemului postat în seara aceasta. Cât despre varvara, bine că l-a ținut pe bătrân. Poemul este ok.  
Postat de catre vasile iftime la data de 2010-03-23 23:42:40
         
 
  ps - repetitia ca figura de stil, nu pun erata
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2010-03-23 22:22:35
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  dupa mesajul secret de 5 ruble -
pot sa zic si eu ceva :
cel'lalt poem / de 3 stele?/l-am citit si am zis eh.
dupa asta de numai 2 * am zis aaah :))
dixit
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2010-03-23 22:20:47
         
 
  *


(5 ruble)
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-03-23 18:41:14
         
 
  Îmi place cum strunești caii poveștii. Mă încîntă surdina ironiei. Și potrivirea ei pe un suflet pătimaș și introvertit. Care nu se poate mărturisi pentru că nu ar ști cum s-o facă. (Îmi aduce aminte de o povestire a lui Șukșin, în care, într-o situație la fel de tensionată, personajul își taie un deget, ca nu cumva să omoare pe cineva.)

"dar acum știu să scriu un poem cu Varvara" - o încheiere neașteptată care face toți banii.


 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-03-23 16:43:47
         
 
  frumos, Latunski, chapeau bas, vot  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-03-23 16:22:38
         
 
  Atata poci spune, ca dincolo de exprimarea literara, zicerea pare a avea ca punct de pornire un fapt de viatza real: unele femei par sa fie surori de existentza si destin cu vestita Anuska, cea care se pare ca a varsat uleiul langa portitza turnanta de la Patriarsie Prudî, cunoscatorii stiu despre ce vorbesc. Mai incolo, poemul pare a fi izvorat in egala masura din experientza mai mult sau mai putin indelungata de viatza alaturi de doua femei de marca: Nina si pomenita in comentarii consoarta a maestrului critic. Nu e vorba de puseuri misoginiste, de incrancenari gratuite ci de simpla constatatare ca uneori e bine sa te intorci din drum daca te-ai intalnit cu cine nu trebuie. Precizarea "tata nu era în dragoste cu ea" mi se pare de o dulce duiosie si face ca poemul sa nu fie decat o frumoasa amintire din copilaria mai mult sau mai putin reala a autorului si nu un repros adresat tatalui. K  
Postat de catre sters sters la data de 2010-03-23 10:18:56
         
 
  În arealul poetic nonșalant al lui gaspadin latunski, poema asta parazitară poate fi un crossroad sau mai pe voroava noastă o răspîntie; acu nu știu de or sări paraziții pe la cusăturile ei da' pentru mine e harașo, ocin harașo!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2010-03-23 09:04:15
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23878
Comentarii: 120196
Useri: 1418
 
 
  ADMINISTRARE