FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
jucării
Text postat de Ecaterina Bargan
Burjui

Burjui nu a avut nici o poveste
Și s-a simțit întotdeauna orfan.
Burjui era o păpușă simplă, un ursuleț rusesc,
avea cute la obraji
Și multă vată îndesată înăuntru. Și mai avea
Ochii injectați cu întâmplările mele.
Nu tremura, nu tremura ca alte jucării,
Cînd aprindeam chibrituri.
Cu picioarele vârâte în bocanci doar
Îmi spăla întotdeauna greșelile, care se îndeseau
Ca niște
Riduri în obrajii lui.
Poate că mă urăște pentru asta.


Marta

Marta avea părul blond și cârlionțat.
Marta era păpușa mea,
Iar eu eram păpușa surorii mele.
Eu o desenam pe Marta pe față,
Iar soră-mea își încerca creioanele pe fața mea.


Arnold

O altă jucărie cu o poveste
a conceperii sale
era Arnold,
pornind chiar de la personajul animat
din Hei Arnold!
Țin minte cum l-am cusut din material scămoșat
galben,
i-am făcut capul de forma unei
mingi de rugby,
ochii - prea mari și parcă mereu umezi,
pentru sclipirea lor, pentru că
îi lustruiam zilnic.
Fața - întotdeauna luminoasă
ca un bec.
Pletele - niște fâșii subțirele
din același material galben, lăsate pe obraji.
Și chipiu, da, avea chipiu caraghios,
pesemne era albastru,
dar nu mă mai opresc asupra culorilor.


Nu a știut de suferință,
nu a știut de existența păpușilor urâte,
nu a avut rațiune și nici urechi,
dar a avut suflet. Era cumva mai sufletist
decât tovarășii săi, cumva desăvârșit,
pentru că era voluminos, iar cu asta
autoritar.

Arnold a fost cea mai brutală și neîndemânatică jucărie,
dar cu toate astea, nu s-a pătat niciodată.
I-am meșterit și o jachetă
pe spatele căreia am atașat cu vîrful unui ac
și ață albă litera K.
Pe atunci nu știam că o să devin cândva
Katy.


jucării

Aveam jucăriile mele.
Preferatul – Sneg – un iepuraș de pluș.
Țin minte cum îl linișteam:
- Stai fără griji, Sneg, mama are numai două picturi
De finisat,
Și vine repejor înapoi.

Și mama a venit înapoi, desigur,
împlineam deja 18 ani.


claustrofob

nu era în cutia de carton cu celelalte jucării
am favorizat-o să rămână cu mine
avea nevoie de spațiu
suferea de claustrofobie
când de fapt a fost martorul ocular
al întregii mele vieți
un carnețel plin de secrete
o jucărie pe care o vedeam parte din mine

deși am preferat întotdeauna să cred că
păpușa asta nu făcea altceva decât să strângă
în blana ei
praful din casă

inexistent

avea tălpi de lemn
o țigară falsă sudată de buze
palme mai subțiri decât cojile de cartofi
econom tăiate
desigur, la orice trezire,
știam că palmele lui mici
au umbre
bine conturate
și doar uitându-mă la el
mi-am amintit visul
o armată de păpuși de lemn
nimicită de un chibrit
substanța lor arzătoare
în culorile unor cireșe

iar eu mă lasam suprimată
de tristețea cenușii
simțind înăuntru frigul



Valentinii fără nume


Ursulețul cu șapcă de
tricot trasă pe cap
Avea un frate geamăn,
Ambii fără vreun nume.
Erau prea supli pentru
Ca să se numească urși.
Aveau trupuri de oameni,
Cu blana împletită și colorată
În forma unor haine

Veșnic îndrăgostite.



Verzișorul Pufos

Verzișorul pufos are o formă
Aproape sferică,
Cu ambii ochi de plastic.
I-au mai rămas doar ochii și blana.
Îl aruncam în pereți, ca să
vină înapoi la mine
în mâini -
o jucărie care a zburat cel mai mult.

De verzișorul pufos mi s-au înverzit pereții.


Strega

Strega avea o pălărie atât de mare
Încât, dacă te uitai la el de deasupra,
Îi vedeai numai pălăria și nasul gigantic,
Cârnit, ca poalele unui deal din care
Începe un altul.
Era îmbrăcat într-o rochie zdrențuroasă,
Din care atârna o ață,
Pe care dacă o trăgeai un pic,
Rămâneai îngrozit de
Hohotul său zgomotos.


Jucăria defectă

Jucăria defectă a trăit veri grele.
Era un mecanism care își repeta acest
Adevăr ca să reziste:
„Sunt un mecanism, nu mă doare
Corpul, nu obosesc niciodată, nu am sentimente,
Sunt o jucărie, un mecanism”.
Își repeta acest lucru, îndoind
Genunchii, când se apleca.
Se ridica în picioare,
Când cineva intra într-un cadru
Vizibil.
Simțea înăuntru doar nituri,
Șuruburi, plăci, scripeți,
Carcase... iar între ele
Simțea cum i se înțesa frica.

Jucăria defectă eram eu.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  după idee mai trebuia să scriu vreo 5 în registrul ăsta, dar mă inspiră greu păpușile astea din cutia de carton, păpușile defecte cu nasul, urechea ruptă și cu filosofiile lor ascunse în căptușeli, cu filosofiile mele pe care le-am ticsit în vata lor, odată cu amintirile.
dacă și altora le place, o să mai fac un efort să scriu așa. mulțumesc dragoș.
 
Postat de catre Ecaterina Bargan la data de 2010-03-05 18:44:40
         
 
  Finalul mi se pare "telefonat",; în rest sunt cîteva imagini faine, o nostalgie construită bine din gesturi și "jucărele" credibile! Ar fi bine să apară mai multe texte de acest nivel pe șesu' bleu!  
Postat de catre Dragoș Iovan la data de 2010-03-05 15:35:12
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23823
Comentarii: 120256
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE