FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Damnat
Text postat de Cristi Iordache
Mă căutam ne-ncetat.
Ucigașul ce sunt,
animalul feroce, de pradă,
zăcea în bucăți adâncite
la-ntâmplare, prin mine.
Aș fi vrut
să-mi cârpesc măcar umbra pioasă, dar nu mi
m-am dat. Fusesem damnat
la bucăți pe pământ
și ochii-mi trebuiau să le vadă.
Vinovat, cum spune în scripte,
că mîncasem din tine,
din mâna întinsă...a istoriei lumii.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Cristian,

La primul com. așa am simțit!
La al doilea așa aș fi vrut...
Nu condiționez, cel mult am o părere!
Respect alegerea autorului!
Cristian, se poate observa din "rarele" mele "intervenții" că nu stau prea bine cu timpul.
Pendulez între com. lungi și com. scurte.
Fiind un atelier literar nu este necesar să ne explicăm textele. Acest lucru se face de către ceilalți autori.
Doar mie îmi explic și unui bun prieten ceea ce scriu.
De fapt este o analiză, arăt ceea ce eu văd, înțeleg...
Vero, la rândul ei, a explicat f. bine!
Mda, ajunge cât am spus!

S-auzim de bine

 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2010-02-21 02:36:39
         
 
  La expresia "nu mi m-am dat", Radu a știut că este corect gramatical.
Dragilor, eu nu-mi explic textele; repet pentru a nu știu câta oară.
Că place sau nu ceea ce scriu, este o chestiune relativă.
Cristi, puteai să începi cu al doilea com și să fi venit cu primul după cel al lui Radu.

Mulțam!
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2010-02-21 01:48:27
         
 
  Radule,

Cum ti-am mai spus de multe ori, eu vad poezia ca pe un intreg si, daca ea a reverberat in mine, nu o mai descompun in elementele ei (cuvinte).

Sigur ca la vibratia mea a contribuit si bucuria revenerii autorului, dar imi sustion parerea ca poemul aceasta "transmite".

"Dar nu mi / m-am dat" mi-a atras si mie atentia, dar in sensul bun, in sensul "nu m-am dat mie, nu mi m-am dat", si chiar mi-a placut originalitatea constructiei.

As indrazni sa-i sugerez lui Cristi Stanculeasa ca mie, dimpotriva, cvantul "adancite" mi-a spus mai mult decat "aruncate", pentru ca sugereaza acele lucruri care au fost impinse cu foartza si care dor....

Insfarsit, asa cum, daca as fi intr-un juriu de pian, as da o nota mai mare pianistului care "transmite" emotia decat celui care ce un perfect tehnician, asa si la poezii, semnalez vibratia mea la ceea ce-mi comunica poezia.

Si, Radule, esti liber sa vibrezi sau nu la poezie, fiecare om percepe poezia in felul lui, dar e exagerat, zic eu, la valoare ta, sa-ti pierzi vremea cerand justificari la niste simple voturi, nu crezi? :)))

Vero

 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2010-02-20 18:52:29
         
 
  Radu,

Nu este nicio supărare și nu greșești!
Reflex sau bucuria revederii sau amândouă...

Ceea ce spui se observă!

"dar nu mi m-am dat", poate "dar nu m-am dat"
"fusesem condamnat la bucăți de pământ", așa ar mai merge
"zăcea în bucăți aruncate la-ntâmplare", așa mai are o noimă!

Scuze pt. offtopic, Cristian






 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2010-02-20 13:38:21
         
 
  Mă bucur de regăsirea în cuvinte.
Altfel am fost aici și v-am citit mai mereu.
Cristi, mulțumesc.
Vero, de asemenea, îți mulțumesc.
Radu bine te-am regăsit.
Îmi asum acea așa-zisă tautologie, întrucât nu cred în ea.
Uneori scriu "fără nicio noimă", Radu. O refulare la hotarul dintre conștient și inconștient.
Subliminal. Îți mulțumesc pentru citire și opinie.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2010-02-19 18:37:58
         
 
  Cristi Munteanu, "animalul feroce, de prada"; aici nu simti ceva in plus?
chestii din astea usor rizibile, scapate (imi place sa cred) din neatentie, submineaza orice text.
iar "Fusesem damnat la bucăți pe pământ" chiar n-are nicio noima.
nici la prima citire, nici la a zecea.
de final ce sa mai zic, e aiurea rau de tot.


Cristi Stanculeasa, Veronica, fara suparare, imi pare ca ati votat dintr-un soi de reflex, sau de bucuria revederii, ceva de genul asta. gresesc? dati-mi macar un argument.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2010-02-19 17:09:39
         
 
  Buna revenire, Cristi!

Teribil poem!

Mi-a placut sfarsitul in mod deosebit.

Vot,

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2010-02-19 15:25:18
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Damnat, condamnat...
Prin ce treci, omule?!
Oricum, bine-ai revenit!

Vot

S-auzim de bine

 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2010-02-19 14:10:28
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE