FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Termopile
Text postat de mihai robea
Încremenirea
dinainte a Spartei,
când nori vineți băltind întunecă cerul
și marea piezișă
își înmoaie ghearele-n ocru;

primul freamăt
din ultima noapte,
cu gigantice umbre plecând;

orele sfărâmate,
prăbușite-n zenit
ca niște aripi ascuțindu-se-n mit;

liniștea
mocnind sub călcâie,
când vârful primei lănci străfulgeră cerul,
iar prima rază
străpunge-n priviri
ca pașii ce calcă-n țărână
să bată prin pietre de lună!

Ropotele
și grindina,
apoi avalanșele izbindu-se-n scuturi,
măcinând
din oasele Persiei împinsă la țărm,
când marea dă-n clocot,
iar noi,
legați cu lanțuri de munți,
izbim
pentru toată Elada
...până când,
plutind,
ne întoarcem acasă.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE