|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Nicolae Alexandru Isaia |
|
|
M- am sprijinit în cârja unui vis
Sã traversez mocirla unei clipe
Si- am adãstat pe- un tãrm de paradis
Nãscut din rodnicia unei pripe ...
Pluteam usor deasupra unui mit,
Hoinar, prin ataraxul din Eden,
Un nor din flori de mãr la rãsãrit,
In cupe o betie de polen.
Un stol de îngerasi lepidopter
Roia pe- aureola unui sfânt,
Adami si Eve se iubeau pe cer,
Un sarpe împãiat plutea pe vânt.
Pluteam distrat pe patul meu de fum,
Dar am simtit tãrâna cum mã cheamã
Si m- am trezit în colbul de pe drum:
Eram tot eu, dar mai bãtrân c- o seamã.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cum se vede, si drumul spre senectute e pavat cu imagini frumoase, dupa cum si cel spre iad cu intentii bune. Daca mai avem puterea si motivatia de a privi cu ceva umor in urma si de a spune "O, tempora, o mores !",atunci inca nu- i totul pierdut.
Cred ca noi toti cei care scriem aici suntem, more or less, calofili. |
|
|
|
Postat
de catre
Nicolae Alexandru Isaia la data de
2004-05-04 21:55:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Usor calofil, acest poem este plin de imagini paradox de imagini care ne fac sa exclamam uimiti: vai ce frumos. Si remarc printre aceste frumuseti:"cârja unui vis", "Un stol de îngerasi lepidopter", "Un sarpe împãiat plutea pe vânt."
Se pare ca ea, chemarea taranii, este un fel de "gena" de a carei prezenta incepem sa ne dam seama pe masura ce trece timpul. Astfel pana si in "vis", ca manifestare relativ inocenta a subconstientului, ea incepe sa se insinueze pana la a ne aduce aminte acel celebru "fugit irreparabile tempus" care ne face pe toti, mai devreme sau mai tarziu "mai batrani" cu o seama, cu o vama ori poate cu o rana.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2004-05-03 05:10:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Iti multumesc foarte mult pentru ambele comentarii. M- ai inteles foarte bine.
Te- am citit si eu in ultima vreme, cu admiratie; nu am scris insa ... mi s- au ostoit cuvintele |
|
|
|
Postat
de catre
Nicolae Alexandru Isaia la data de
2004-05-02 16:42:11 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ce mi-a plãcut foarte mult:
cârja unui vis
Sã traversez mocirla unei clipe
Nãscut din rodnicia unei pripe
In cupe o betie de polen.
Doar starea dintre vis ºi realitate ne poate duce într-un Eden al imaginaþiei. Starea de vis e fascinantã te face sã uiþi cine eºti ºi unde vrei sa mergi...
Pluteam distrat pe patul meu de fum,
Dar am simtit tãrâna cum mã cheamã
Si m- am trezit în colbul de pe drum:
Eram tot eu, dar mai bãtrân c- o seamã.
|
|
|
|
Postat
de catre
Maria Prochipiuc la data de
2004-05-02 16:38:54 |
|
|