|
|
|
|
|
|
|
|
|
Transformare |
|
|
Text
postat de
Ana Sofian |
|
|
Când viermii se usucă, pierzi culoare
În mângâieri pustii arunci o soartă,
Cufunzi în sensuri reci o transformare
Și-nchizi peste tărâmuri înc-o poartă.
În cupe de venin și de uitare
Azi torni singuratate absolută
În mucegaiuri pline de-ncântare
Destinul este albul din volută.
Dinspre morminte se aude vaier
Când trupurile răscolesc pământul
Un suflet se desprinde dintr-un caier
Se toarce în eter, își ia avântul.
Durerea lui e scrijelită-n cruce
E mărturia unei vieți trecute
Pe care cerul nostru mai aduce
Înseninări din amintiri pierdute.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule Corneliu Zegrean,
meiul cela îi tare bun de mături cu care ar trebui să curățați greșeluțele! apropos de "stăpânii"
1. El stăpâni situația.
2.Azi stăpânii(eu) calul ăla nărăvaș.
Ia fiți olecuțăcă mai la sobiect, să mai prișep și io câti șeva!
Și pentru că tot veni vorba de rime, pare-se că "trohai" rimează cu buhai; eu una știam de la școală doar de troheu/trohei.
Cât despre coate, numai de bine! |
|
|
|
Postat
de catre
Ana Sofian la data de
2009-09-18 20:12:58 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
erata: RĂPUS |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-09-18 13:26:23 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Parol generale!
Cînd sunteți criticos, criticard și mînios parcă mai abitir vă iasă rimele pe dos, deși fantezia de recrut răopus de e eroismul îmbuibării pe frontul falsității vă conduce la imagini memorabile: muribunzi ca meiul...a naibii cir de coleașă , meiu' ei de treabă că muribund mai e!(o să-mi replicați că n-ați găsit altă rimă la condei, deși îs o droaie: coștei, retevei, dragavei, scrie dacă vrei!)
Ce o fi trohaiul cela nu-s lămurit! Vreun pușcoci de țintit poete fragede, vreo armă secret-veleitară de împușcat paru' pe care stă sepulcrală o cioară? |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-09-18 13:26:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Când unii cred că le cunosc pe toate
Încearcă să convingă și din coate,
Căci numai ei pot stăpânii condeiul
Dar sunt pitici și muribunzi ca... meiul.
Ritm, rimă, trohai,silabe chinuite... asta eeee!!
|
|
|
|
Postat
de catre
corneliu zegrean la data de
2009-09-18 13:03:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Morbid...trecut , numărat silabele(pe bună dreptate), revizuit niscaiva sensuri și lăsat totul la "descompunere".
Cândva tot va scrie ceva pe o cruce!Seara bună , maestre!
Vasile, să nu te abții că putem crăpa oricând!
Zi ce ai de zis că Ana ține la critică de bun simț! |
|
|
|
Postat
de catre
Ana Sofian la data de
2009-09-15 23:49:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă îl intitulai Sepulcral și treceai și la rigor mortis măcar era complet în morbid și chiar se transmitea ceva, dar nu cu
rime defectă:absolută-avîntă, carne-adoarme și în ritm chinuit... numără silabele Ana! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-09-15 22:39:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
apreciez poemul chiar dacă este mult prea morbid în imagini vineții, cenușii, descopuneri...
cred că ai reușit să transmiți starea și asta este cel mai important de fapt asta este misiunea poetului.
despre metrică, mă abțin.
o simplă părere. |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-09-15 22:05:55 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|