|
|
|
|
|
|
|
|
|
Atunci am murit prima oară |
|
|
Text
postat de
Sorin Solaris |
|
|
atunci
ei m-au azvârlit într-o
lume ciudată
simțeam
cum îmi cresc părul
unghiile și barba
într-un ritm infernal
nepământesc
din ceruri cădeau păsări uriașe
cu aripi mari de sticlă
era ca un fel de iarnă
cristalină
cu ochi sticloși de hulubi
cu țurțuri albăstrii
și cu promoroaca strânsă-ntr-un
nechezat de cal muribund
anii mă înconjurau ca o
haită flămândă
de lupi
iar părul
unghiile și barba începeau să mă
strângă în ele
ca într-o crisalidă a
neputinței
care se închidea peste
mine peste tine
peste
ochii pământului
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
,,unghiile și barba începeau să mă
strângă în ele,,
cred că acest vers de 24k trebuia să încheie poemul, mai încolo explici.
,,aripi de sticlă,, s-a mai folosit.
o simplă părere. |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-09-06 18:28:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorin,
vin cu aceeași remarcă și aici (acasă).
Versurile transmit durere, amărăciune și la citire au puls, pe care eu ca lector îl simt. Toate-acestea, alături de sintagmele alese, fac din text un poem impresionant.
Vot,
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-09-06 10:30:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păsările uriașe care aduc după câte văd,iarnă, mi-au amintit de "Să ningă mieii peste noi"
........................
Să ningă peste noi cu miei doar astăzi/ Să ningă inima din noi/ Noi niciodată nu am fost noroi/ O spun și mieii care ning pe noi.
neputințe care mocnesc închise în condiția de care dispunem! Suntem oameni!
|
|
|
|
Postat
de catre
Ana Sofian la data de
2009-09-05 22:51:14 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorin,
Poemul tau m-a zguduit.
*
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-09-05 22:42:21 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
din ceruri cădeau păsări uriașe
cu aripi mari de sticlă
era ca un fel de iarnă
cristalină
cu ochi sticloși de hulubi
cu țurțuri albăstrii
și cu promoroaca strânsă-ntr-un
nechezat de cal muribund
anii mă înconjurau ca o
haită flămândă
de lupi
...puterea sentimentului culminant intr-un varf de durere...
pentru care votez cu prietenie, Suzana
PS (albăstrii ?) |
|
|
|
Postat
de catre
Suzana Deac la data de
2009-09-05 22:38:37 |
|
|