FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Zăpada îngerilor (continuare)
Text postat de George Ionita
- Dorule, ești nebun de-abinelea !
A doua zi la școală dirigintele ne spune că la sfîrșitul săptămînii vom merge în excursie la Tîrgul Internațional de la București. Clasa noastră și cei de la a noua D, vom sta în același autocar. O să am ocazia să o cunosc mai bine pe Lucia, cel puțin așa sper.
Vin de la școală împreună cu Doru, care m-a așteptat la chioșcul lui Gîrbotei. Pe drum punem la punct ultimele detalii. El a făcut rost și de funingine și de o căciulă prăpădită.
- O să-ți iei cojocul tău pe tine, dar întors pe dos.
- Dorule, să nu se supere unchiul pe noi.
- Lasă mă, că nu se supără. Cîte ne face grasul ăsta, merită o corecție !
Mai toată după-amiaza am stat cu o carte în mînă, dar n-am învățat nimic. Din cinci în cinci minute, mă uitam pe fereastră să văd dacă s-a întunecat. Gabi a trecut pe la noi de cîteva ori, simțindu-l și pe el neliniștit. Afară începe să se întunece, iar eu trebuie să merg să m㠄prepar”. Cojocul l-am ascuns după cotețul găinilor, fesul și funinginea fiind la mine.
- Cred că trebuie s-o iei din loc. S-a întunecat destul și pînă te aranjezi tu, se face tocmai bine. Să sperăm că n-o să aibă nimeni nevoie la budă, că se duce totul de rîpă. Vezi că-l trimit afară pe Grasu, peste vreo zece minute. Hai să ieșim amîndoi acum, mă încurajă Doru, care văzuse că sunt cam fără tragere de inimă. Și nu mai fi așa băligos !
Am ajuns neobservat în curticică, am luat cojocul pe mine, mi-am pudrat fața cu funingine și m-am pus pe așteptat, după ce mi-am îndesat și fesul bine pe cap. Așteptarea mea nu a fost de durată, pentru că după cîteva minute, l-am văzut pe Gabi ieșind din casă, luîndu-și papucii pe picioare, îndreptîndu-se șovăielnic spre mine. Mișcările lui erau parcă trase cu încetinitorul, se uita jur-mprejur...
Deschid un pic ușa, care începe să scîrțîie, făcîndu-l pe Gabi să rămînă nemișcat. Cîteva clipe amîndoi stăm încremeniți, apoi deschid ușa de tot și ies afară, acompaniat de alte scîrțîieli, care-l fac pe verișorul meu s-o rupă la fugă, urlînd :
- Tatii, e cineva în wc-u !...
Am văzut cum zburau în urma lui papucii, iar el se repezea spre ușă, mai s-o dărîme.
M-am luat și eu după el, iar în dreptul ferestrei, l-am văzut pe Boață cu gura strîmbă și privirea răvășită, atîrnat de gîtul unchiului, repetînd întruna :
- E cineva în wc-u...e cineva în wc-u !...
Doru se prăpădise de rîs.
Fără să-mi dau seama cum arăt, am intrat și eu în casă așa “machiat”.
- Uite-l ! țipă Gabi, a intrat aici.
Unchiul a pus mîna pe cutia de table și era cît pe-aci să-mi ardă una, dacă nu sărea Doru între noi.
- E George domn’le, nu-l mai cunoști ?
- Care George, măi ?
- Geo !
Trezit din buimăceală, îmi dau fesul jos de pe cap și abia reușesc să articulez :
- Eu sunt , unchiule, puțin deghizat...
- Mie să știți că nu-mi plac astfel de glume. Plecați imediat în camera voastră și să vă fie rușine ! O să-i spun și lui Voicu, să vedem el ce părere are de purtarea ta. Credeam că tu ești mai cuminte.
- Sincer, îmi pare rău. Te rog să mă ierți, unchiule.
Pe Doru tot îl pufnea rîsul.
- Ce ți-am spus eu, Geo, că nu pierd clasorul !
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE